Creșterea accelerată a datoriei publice și menținerea unui deficit bugetar ridicat încep să producă efecte vizibile în economie. Unul dintre primele mecanisme afectate este cel al creditării, iar consecințele pot fi resimțite direct de populație și de companii, sub forma unor dobânzi mai mari la împrumuturi.
Prim-viceguvernatorul Banca Națională a României, Leonardo Badea, avertizează că statul român se finanțează tot mai mult la dobânzi ridicate, iar acest lucru obligă băncile comerciale să își ajusteze ofertele pentru a rămâne competitive. Ajustarea se propagă în întregul sistem financiar și se reflectă inclusiv în costul creditelor acordate populației.
Dobânzile ridicate la titlurile de stat obligă băncile să majoreze dobânzile la credite
Leonardo Badea a explicat că randamentele ridicate oferite de stat pentru titlurile de stat creează presiuni directe asupra băncilor comerciale. În condițiile în care statul se împrumută la costuri mari, instituțiile de credit sunt nevoite să ofere dobânzi mai atractive la depozite pentru a atrage economiile populației.
„Atât timp cât noile emisiuni de titluri de stat oferă, în cazul țării noastre, randamente de 7–8%, instituțiile de credit vor trebui să aibă oferte competitive pentru produsele de economisire”, a declarat Leonardo Badea.
Creșterea dobânzilor la depozite se transferă ulterior și către credite. Astfel, atât împrumuturile acordate firmelor, cât și cele pentru populație ajung să fie mai scumpe, ceea ce se traduce prin rate lunare mai mari.
Efectul de „crowding out” riscă să blocheze finanțarea economiei reale
Prim-viceguvernatorul BNR a atras atenția asupra unui fenomen cunoscut în economie sub numele de „crowding out”, care apare în situații de dominanță fiscală. În acest context, statul ajunge să concureze agresiv mediul privat pentru resursele financiare disponibile în piață.
„Creșterea costurilor de finanțare ale statului poate să genereze un fenomen de crowding out pe canalul depozitelor bancare, cu efecte negative asupra stabilității financiare”, a subliniat Leonardo Badea.
Potrivit acestuia, atragerea masivă de fonduri de către stat lasă mai puține resurse disponibile pentru creditarea economiei reale. Băncile pot ajunge să prefere investițiile în titluri de stat, considerate mai sigure și mai profitabile, în detrimentul creditelor acordate firmelor.
„În cele din urmă, acest lucru afectează activitatea din sectorul economic real”, a explicat oficialul BNR.
Investițiile private pot fi frânate de orientarea băncilor către titluri de stat
Într-un astfel de context, instituțiile de credit pot reduce expunerea pe credite destinate companiilor. Titlurile de stat devin mai atractive atât din perspectiva randamentului, cât și a riscului scăzut, ceea ce limitează fluxul de finanțare către sectorul privat.
Această schimbare de comportament poate frâna dezvoltarea economică, mai ales într-o perioadă în care firmele au nevoie de acces la capital pentru investiții și extindere.
România se află printre statele cu cea mai rapidă creștere a datoriei publice
Leonardo Badea a reamintit că estimările Fondul Monetar Internațional indică o creștere semnificativă a datoriei publice în Europa Centrală și de Est. În acest context, România și Polonia se află printre țările cu cele mai rapide creșteri ale datoriei.
În lipsa unor măsuri de reducere a deficitului bugetar, presiunile asupra costurilor de finanțare ale statului pot continua să se intensifice. Acest lucru ar putea menține dobânzile la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă de timp.
„Creșterea ratelor dobânzii la titlurile de stat nu doar că amplifică cheltuielile bugetare cu serviciul datoriei, ci și reduce spațiul de manevră al instituțiilor de credit și al investițiilor private”, a declarat prim-viceguvernatorul BNR.
