Românii își orientează tot mai mult economiile către depozite în valută, în ciuda faptului că dobânzile oferite de bănci pentru conturile în euro sunt semnificativ mai mici decât cele pentru depozitele în lei. Fenomenul, confirmat de datele publicate de Banca Națională a României, reflectă o teamă crescândă a populației față de volatilitatea cursului de schimb și incertitudinea economică.
Dobânzi mai mici, dar siguranță mai mare
În martie 2026, depozitele în lei ale românilor au înregistrat o creștere de aproximativ 6,2% față de aceeași perioadă a anului anterior. În schimb, depozitele în valută au avansat cu aproape 12%, adică de două ori mai rapid, deși randamentele sunt substanțial inferioare.
În prezent, dobânzile la depozitele bancare în lei se situează, în medie, între 5% și 6,5% pe an pentru scadențe de 12 luni. Comparativ, depozitele în euro oferă dobânzi modeste, cuprinse între 0,5% și 2,10% anual. De exemplu, la BRD dobânda pentru depozitele în euro este de 1,65%, în timp ce Raiffeisen și UniCredit oferă aproximativ 2%. CEC Bank are o ofertă de 1,95%, iar BCR plătește în jur de 1,75% pentru economiile în euro.
De ce renunță românii la dobânzi mai mari?
Explicația acestei aparente contradicții financiare stă în percepția de instabilitate valutară. În mai 2025, cursul euro a atins un nivel record, depășind pragul de 5,12 lei pe piața valutară, pe fondul tensiunilor economice și politice. Deși acest maxim nu a mai fost depășit de atunci, volatilitatea rămâne o preocupare constantă pentru economiștii români.
Pentru ca economisirea în euro să devină mai avantajoasă decât cea în lei, moneda națională ar trebui să se deprecieze cu aproximativ 5-6% pe an. Cu alte cuvinte, românii care își plasează economiile în euro acceptă practic să renunțe la câțiva procente de câștig în schimbul protecției împotriva unei eventuale deprecieri accelerate a leului.
Acest comportament nu este limitat doar la populație. și companiile românești își diversifică în mod similar portofoliile de economii, preferând valuta europeană în detrimentul leului atunci când vine vorba de capitaluri de rezervă.
Alternative cu randamente mai atractive
Pentru românii dornici să obțină randamente mai bune fără a renunța complet la siguranță, Ministerul Finanțelor oferă alternative prin programul de titluri de stat pentru populație, denumit Fidelis. Aceste instrumente financiare oferă dobânzi atractive și sunt scutite de impozitul pe venit de 10%.
În aprilie 2026, cea de-a patra ofertă primară de vânzare a titlurilor de stat a atras 874,5 milioane lei și 207 milioane euro, valori însumând peste 1,9 miliarde lei (aproximativ 378,7 milioane euro). Interesul ridicat pentru aceste titluri arată că românii caută în continuare modalități de a-și proteja și crește economiile într-un mediu economic nesigur.
Pe de altă parte, analiștii financiari atrag atenția că decizia de a economisi în euro nu este lipsită de riscuri. Aprecierea leului față de euro sau stabilizarea cursului de schimb ar putea face ca această strategie să se dovedească mai puțin profitabilă decât depozitele în lei, mai ales pe termen scurt și mediu.
Context economic și prognoze
Decizia românilor de a-și diversifica economiile vine într-un context macroeconomic complicat. Inflația, deși în scădere, rămâne o preocupare pentru Banca Națională a României, iar perspectivele de creștere economică au fost revizuite în scădere de către FMI și Comisia Europeană.
Comportamentul prudent al economisirii reflectă incertitudinea generală legată de stabilitatea macroeconomică a țării. Românii par să prioritizeze conservarea capitalului în fața randamentului maxim, o tendință care ar putea persista atât timp cât volatilitatea cursului valutar și tensiunile politice vor continua să alimenteze temerile legate de evoluția economiei naționale.
Pentru milioane de români care au economii în bănci, alegerea între dobânzi mai mari în lei și stabilitatea aparentă a euro devine o ecuație financiară tot mai dificil de rezolvat, în condițiile în care viitorul economic al țării rămâne incert.
Surse: Pro TV, Banca Națională a României, date publice ale instituțiilor bancare
