Românii stabiliți în străinătate continuă să trimită bani în țară, dar tendința în ultimii ani este clar descendentă, arată datele publicate de Biroul de Statistică Europeană. În anul 2024, suma totală transferată de românii din diaspora către familiile şi rudele din România a fost de 4,8 miliarde de euro — nivel semnificativ mai scăzut decât cel înregistrat în 2008, când remitențele au atins aproximativ 6,3 miliarde de euro.
Această evoluție indică nu doar o reducere a volumului de bani trimis acasă, ci și schimbări mai largi în comportamentul economic al românilor plecați la muncă în străinătate. Datele sugerează că, deși diaspora rămâne o sursă importantă de resurse financiare pentru economia românească, importanța remitențelor este în scădere față de nivelurile record de acum aproape două decenii.
Volumul remitențelor: trend descendent de la 2008 încoace
Conform cifrelor analizate, evoluția sumelor trimise de românii din străinătate spre România în ultimii ani arată o diminuare progresivă a fluxului, după ce în 2008 remitențele depășeau 6 miliarde de euro. În 2024, acestea au scăzut la 4,8 miliarde de euro, marcând un declin față de nivelurile din urmă cu peste 15 ani.
Diferența dintre banii trimiși de românii plecați și cei trimiși în sens invers de lucrătorii străini aflați în România s-a redus și ea: în 2024 lucrătorii străini au transferat către țările lor de origine aproximativ 1,5 miliarde de euro, generând un sold net pozitiv de circa 3,3 miliarde de euro în favoarea României, dar în scădere față de anii anteriori.
Cauzele scăderii remitențelor
Analiza evoluției acestui fenomen indică mai multe factori care pot explica tendința descendentă a sumelor trimise în țară:
Schimbarea profilului diasporei: O parte semnificativă a românilor plecați de mai mulți ani și-au stabilit familiile în țările gazdă și își concentrează resursele pe integrarea economică și pe cheltuielile curente, nu pe transferuri frecvente către România.
Creșterea costurilor de trai: Inflația și cheltuielile mai mari din străinătate reduc capacitatea de economisire și, implicit, volumul disponibil pentru remitențe.
Tendințe generale de migrație și integrare: O parte din românii plecați își investesc resursele în proprietăți, afaceri sau economii în țările unde lucrează, ceea ce diminuează nevoia de a trimite bani acasă.
Schimbări în fluxurile financiare legate de migrație
Pe lângă evoluția remitențelor românilor către România, există o dinamică tot mai vizibilă și în sens invers, respectiv banii trimiși de lucrătorii străini din România către familiile lor din alte țări. În ultimii ani, acest flux a crescut semnificativ, pe măsură ce numărul lucrătorilor din afara Uniunii Europene angajați legal în România a crescut, iar remitențele lor au crescut de peste patru ori în ultimii ani.
Acest aspect reflectă atât schimbările demografice și economice din România, cât și transformările mai ample ale pieței muncii, unde forța de muncă străină joacă un rol tot mai important în anumite sectoare.
Remitențele și economia românească
Remitențele trimise de românii din străinătate au fost, de-a lungul timpului, un factor important pentru economia României, contribuind la consumul gospodăriilor, la investiții imobiliare și la stabilitatea veniturilor familiilor din țară. Conform unor analize anterioare, remitențele au reprezentat în unele perioade peste 2–3% din Produsul Intern Brut, comparabil cu alte state din Uniunea Europeană dependente de fluxurile migratorii către economiile lor de origine.
Totuși, datele recente indică o schimbare graduală: pe măsură ce diaspora se stabilizează economic în țările gazdă, volumul remitențelor ca pondere și ca ritm de creștere pare să scadă, în timp ce alte tipuri de legături economice și sociale cu România evoluează.
