Un sondaj realizat de Avangarde, în perioada 9–18 septembrie 2025, arată un nivel ridicat de nemulțumire față de direcția în care se îndreaptă România. Cercetarea sociologică a fost realizată pe un eșantion de 1.300 de persoane și relevă o imagine clară a stării de spirit a electoratului.
Întrebați în ce direcție consideră că merge țara, 74% dintre respondenți au afirmat că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar 21% au o percepție pozitivă, în timp ce 5% nu au putut răspunde.
Aceste cifre confirmă trendul descrescător al încrederii în guvernanți și consolidarea percepției că problemele economice și sociale nu sunt gestionate eficient.
Percepția asupra Guvernului: mai multă dezamăgire decât mulțumire
În ceea ce privește modul în care este condusă țara de către actualul Guvern, 51% dintre cei chestionați s-au declarat mai degrabă dezamăgiți. Doar 23% au afirmat că sunt mulțumiți de activitatea executivului.
Un alt procent semnificativ, de 23%, a precizat că nu avea așteptări încă de la începutul mandatului. În plus, 3% dintre respondenți nu au dorit să răspundă.
Aceste date sugerează că nemulțumirea nu se limitează doar la deciziile punctuale ale guvernului, ci reflectă o lipsă de încredere mai profundă, inclusiv din partea celor care nu mai cred că schimbarea poate aduce rezultate vizibile.
Intențiile de vot: AUR, pe primul loc
Sondajul Avangarde arată o redistribuire clară a opțiunilor de vot. Partidul AUR se află pe primul loc, cu 41% din intențiile de vot exprimate.
Pe locul al doilea se situează PSD, cu 19%, urmat de PNL, cu 13%.
Alte partide ar obține următoarele procente:
USR – 12%
UDMR – 6%
SOS România – 2%
Partidul Oamenilor Tineri – 2%
Rezultatele arată că AUR reușește să capitalizeze puternic pe fondul nemulțumirii publice și să se detașeze semnificativ în fața celorlalte formațiuni politice.
Temerile românilor: criza economică și războiul din Ucraina
Întrebați care este cea mai mare teamă pentru perioada următoare, 28% dintre români au indicat o posibilă criză economică.
Pe locul al doilea se află escaladarea războiului din Ucraina, menționată de 26% dintre respondenți.
Alte motive de îngrijorare identificate în sondaj sunt:
viitorul copiilor – 19%
problemele de sănătate – 12%
ura și diviziunile din societate – 10%
Aceste rezultate confirmă că românii resimt o presiune puternică dinspre factori interni și externi, iar incertitudinea economică și geopolitică domină agenda publică.
Ascensiunea AUR și fragmentarea celorlalte partide
Ascensiunea AUR, care ajunge la 41% în intențiile de vot, reflectă o schimbare majoră în opțiunile electoratului român. Comparativ cu alegerile anterioare, creșterea este una spectaculoasă, iar sondajul sugerează că formațiunea condusă de George Simion devine principala forță politică a momentului.
În același timp, scăderea PSD și PNL arată că partidele tradiționale nu reușesc să răspundă așteptărilor electoratului. Încrederea redusă în Guvern și percepția negativă asupra direcției țării par să alimenteze migrarea voturilor către partidele de opoziție sau către formațiuni percepute drept alternative.
Nemulțumiri sociale și economice
Cea mai mare teamă exprimată, legată de criza economică, se suprapune cu discuțiile publice privind inflația, creșterea prețurilor și instabilitatea locurilor de muncă.
De asemenea, războiul din Ucraina, aflat în proximitatea României, accentuează starea de nesiguranță și aduce în atenție chestiuni legate de securitate și geopolitică.
Viitorul copiilor și problemele de sănătate arată, la rândul lor, preocupări de ordin personal și familial, ceea ce confirmă un nivel ridicat de stres social și de percepție negativă asupra evoluției generale a țării.
Final pentru PNL și PSD?
Sondajul Avangarde din septembrie 2025 reflectă o societate polarizată și marcată de nemulțumire. Trei din patru români cred că țara merge într-o direcție greșită, iar peste jumătate sunt dezamăgiți de guvern.
În acest context, AUR se află în poziția dominantă, cu 41% din intențiile de vot, în timp ce PSD și PNL se află la distanță mare. Temele majore care preocupă cetățenii – criza economică și războiul din Ucraina – vor continua să influențeze percepțiile și deciziile de vot în perioada următoare.
