Datele Eurostat, INS și analizele Consiliului Concurenței arată că România a ajuns în topul european al prețurilor alimentare raportate la venituri. De ce devine mâncarea un lux pentru tot mai multe familii?
O realitate dură în cifre: alimente scumpe pentru venituri mici
România a intrat în ultimii doi ani într-un paradox economic tot mai apăsător: avem unele dintre cele mai mici salarii medii din Uniunea Europeană, dar plătim printre cele mai mari prețuri la alimente atunci când se raportează costul coșului alimentar la puterea de cumpărare. Concluzia apare în datele Eurostat, dar și în statisticile INS privind inflația alimentară.
Indicele Prețurilor la Alimente (Food Price Index) al Eurostat arată că România se situează constant peste media europeană atunci când salariul mediu net este folosit ca unitate de referință. Cu alte cuvinte, românii nu plătesc neapărat cele mai mari prețuri din UE în cifre absolute, dar proporția din venitul lunar pe care o cedează pentru mâncare este printre cele mai ridicate din întreaga Uniune.
Această discrepanță face ca alimentele de bază – pâinea, lactatele, carnea, fructele și legumele – să devină o presiune financiară reală pentru gospodării. În unele cazuri, mâncarea nu mai este doar o nevoie, ci aproape un bun pe care familiile îl gestionează cu dificultate de la o lună la alta.
Salariul mediu nu ține pasul cu scumpirile
INS confirmă același fenomen. Inflația alimentară rămâne ridicată de aproape doi ani, chiar și în perioadele în care inflația generală începe să scadă. În 2024 și 2025, categoriile cu cele mai mari creșteri de prețuri au fost produsele procesate, lactatele, carnea de porc și de pui, dar și legumele în extrasezon.
În ciuda ajustărilor salariale din anumite sectoare, în special în IT, servicii financiare sau industria energetică, salariul mediu nu reușește să compenseze aceste scumpiri. Marea majoritate a populației câștigă însă mult sub salariul mediu, iar distribuția veniturilor este una dezechilibrată. Din acest motiv, cifrele agregate ascund o vulnerabilitate profundă: pentru milioane de români, procentul de venit alocat alimentelor este de 30 – 40%, un nivel foarte ridicat pentru o economie europeană.
Europa de Vest, în comparație, are o proporție între 10 și 15%. Acest decalaj arată motivul pentru care românii simt imediat fiecare creștere de preț la raft, oricât de mică ar fi ea.
De ce sunt alimentele atât de scumpe?
Explicațiile vin pe mai multe planuri. Unele sunt economice, altele țin de structură, iar altele sunt legate de modul în care funcționează piața de retail în România.
1. Inflația persistentă din zona alimentară
INS arată că, spre deosebire de alte sectoare, alimentele au continuat să crească într-un ritm mai rapid. Costurile crescute la energie, transport și agricultură s-au reflectat imediat în prețul final. Chiar și în momente în care inflația generală încetinește, inflația alimentară se menține ridicată.
2. Lipsa lanțurilor scurte de aprovizionare
România depinde în mare parte de importuri pentru produse procesate, carne, fructe și legume în extrasezon. Marfa trece prin mai multe verigi, iar costurile cresc pe parcurs. Țările din Vest au piețe locale mai bine integrate, cu producție internă puternică.
3. Agricultura vulnerabilă
Clima, seceta repetată, lipsa investițiilor în irigații și fragmentarea terenurilor au făcut agricultura românească dependentă de importuri într-o perioadă în care prețurile internaționale sunt volatile.
4. Piața de retail extrem de concentrată
Consiliul Concurenței arată în rapoartele sale că piața marilor lanțuri din România este dominată de câțiva jucători. Această concentrare nu înseamnă automat prețuri ridicate, dar diminuează presiunea concurențială. În plus, furnizorii mici se plâng de costurile de listare, taxe de raft și condiții contractuale dure, care se transmit în prețul final.
5. Țara cu cea mai mică pondere a produselor locale în retail
Tot analizele Consiliului Concurenței arată că, în marile magazine, proporția produselor românești este mult sub media europeană. Asta înseamnă transport mai lung, costuri mai mari, fluctuații de preț și dependență de lanțuri externe.
6. TVA mai mare în anumite categorii
Modificările fiscale din 2024–2025 au readus unele produse alimentare la cote de TVA mai ridicate, în special cele procesate, ceea ce a amplificat prețurile finale.
România, în topul celor mai vulnerabile economii alimentare din UE
Potrivit Eurostat, România se numără printre țările în care ponderea veniturilor alocate alimentelor este cea mai mare din Europa. Când salariul mediu este raportat la costul coșului standard alimentar, România se apropie de țări precum Bulgaria și Ungaria, dar se distanțează tot mai mult de țările din zona euro.
Această situație este confirmată și de analiza Consiliului Concurenței privind comerțul modern, care subliniază faptul că lanțurile de retail operează cu o marjă medie de câștig relativ stabilă, dar presiunea costurilor externe se transmite direct consumatorilor. În același timp, românii nu au protecția unei puteri de cumpărare ridicate, astfel că efectul este mult mai intens decât în alte economii.
Coșul de cumpărături înghite tot mai mulți bani
INS arată constant în comunicatele lunare privind inflația că alimentele sunt principalul motor al scumpirilor recente. Carnea, lactatele, uleiul, zahărul, pâinea și legumele sunt printre produsele care s-au scumpit cel mai mult în ultimii ani. În 2025, în multe familii, alimentele reprezintă peste o treime din bugetul lunar.
Această proporție transformă mâncarea într-un bun aproape inaccesibil pentru anumite categorii sociale. Pensionarii, lucrătorii plătiți cu salariul minim și familiile cu venituri egale sau sub media pe economie sunt cei mai afectați. Scumpirea alimentelor este vizibilă în reducerea cantităților, orientarea spre produse mai ieftine, renunțarea la produse proaspete sau limitarea cumpărăturilor la strictul necesar.
Comerțul modern și piața tradițională – o competiție inegală
Consiliul Concurenței a analizat în mai multe rânduri structura pieței de retail din România. Deși numărul magazinelor de cartier sau piețelor tradiționale rămâne ridicat, puterea lor comercială este limitată în comparație cu marile lanțuri. Prețurile practicate în piață nu sunt mereu mai mici, iar lipsa standardizării creează diferențe mari între orașe.
În același timp, comerțul modern a crescut rapid. Românii cumpără majoritar din supermarketuri și hipermarketuri, iar aceste rețele au puterea de a dicta standardele de preț și calitate. Pentru micii producători, accesul la raft este scump și complicat. Pentru marii furnizori internaționali, România este o piață unde marjele pot fi ajustate în funcție de cerere și puterea de cumpărare.
De ce mâncarea devine un lux?
În esență, mâncarea devine un lux pentru că românii plătesc prețuri europene cu salarii mult sub media europeană. Diferența dintre venituri și costurile reale ale vieții creează un dezechilibru structural.
La acest dezechilibru se adaugă și factori economici interni, precum producția fragilă, costurile mari de logistică, dependența de importuri și concentrarea retailului. Inflația ridicată, mai ales în categoriile de bază, accentuează problema.
Iar toate acestea se văd în comportamentul de consum: scăderea volumelor, orientarea către produse mai ieftine, evitarea produselor proaspete, reducerea frecvenței cumpărăturilor și creșterea sărăciei alimentare în anumite zone.
