Risipa alimentară este o problemă tot mai stringentă la nivelul Uniunii Europene, care aruncă aproximativ 10% din alimentele pe care le produce. Și în România acest fenomen se resimte din plin, în țara noastră aruncându-se anual cantități uriașe de mâncare. În acest context, autoritățile fac eforturi pentru a reduce pe cât posibil risipa alimentară, mai multe măsuri legislative fiind deja luate.
Potrivit datelor statistice, Uniunea Europeană aruncă până la 10% din alimentele produse. În țara noastră se risipesc anual nu mai puțin de 2,5 milioane de tone de alimente, echivalentul a circa 150 de kilograme pe persoană.
Românii aruncă tone de alimente în fiecare an
Reducerea risipei alimentare cu 50% până în anul 2030, pe tot lanţul, de la ferme până la consumatori, nu mai este doar o obligaţie europeană, ci şi o responsabilitate comună pentru sănătatea publică, siguranţa alimentară şi protejarea resurselor Planetei.
„Risipa alimentară este o problemă a societăţii noastre care preocupă întreaga Uniune Europeană (UE) şi poate ajunge la aproximativ 10% din alimentele puse la dispoziţia consumatorilor. UE s-a angajat să reducă la jumătate risipa alimentară mondială până în 2030, atât la nivelul comerţului cu amănuntul şi al consumatorilor, cât şi pe parcursul lanţurilor de producţie şi aprovizionare cu alimente.
În aceste condiţii, reducerea risipei nu este doar o obligaţie impusă de noile norme europene, ci şi o responsabilitate comună faţă de sănătatea publică şi siguranţa alimentară. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) va sprijini operatorii economici să faciliteze donarea alimentelor sigure pentru consum, astfel încât produsele care pot ajunge pe mesele oamenilor să nu fie irosite", a declarat, pentru Agerpres, preşedintele ANSVSA, Alexandru Bociu.
Cine generează cea mai mare parte din risipa alimentară europeană
Potrivit președintelui ANSVSA, mai mult de jumătate din risipa alimentară din Uniunea Europeană este generată de gospodării. Urmează unităţile de alimentaţie publică şi punctele de vânzare cu amănuntul, cum ar fi supermarketurile şi magazinele alimentare.
„Gospodăriile generează mai mult de jumătate din risipa alimentară din UE, urmate de restaurante, unităţi de alimentaţie publică şi de punctele de vânzare cu amănuntul, cum ar fi supermarketurile şi magazinele alimentare. Restul reprezintă risipa din timpul producţiei şi al fabricării. Unele studii relevă că principala cauză a risipei în alimentaţia publică este dimensionarea necorespunzătoare a porţiilor oferite clienţilor, care nu ajung să consume toată mâncarea oferită.
Alte cauze sunt: resturile rezultate prin pregătirea meniurilor, disfuncţionalităţi în aprovizionare sau excesul de mâncare pregătită, care trebuie aruncată la sfârşitul zilei. Tocmai în acest sens, noua legislaţie obligă operatorii din HORECA să permită clienţilor să ia acasă alimentele pe care nu le-au consumat, fără costuri suplimentare şi în condiţii corespunzătoare de ambalare”, a mai spus președintele ANSVSA.
