Germania a primit în 2015 circa 1 milion de migranţi, în special din Irak şi Siria. Această decizie a cancelarului Angela Merkel a fost dur criticată, într-un context de avans al extremei drepte, dar a fost susţinută de patronat. Berlinul a adoptat ulterior legi de azil mai restrictive care au contribuit la reducerea drastică a numărului de noi cereri de azil. Din ianuarie până la finalul lui octombrie 2018, Germania a înregistrat 158.000 de cereri de azil, foarte departe de vârful de 750.000 din 2016. Coaliţia la putere are însă în vedere o lege care să atragă muncitori străini calificaţi pentru a răspunde la penuria de forţă de muncă dintr-o serie de sectoare.
Românii sunt exploatați! Va lua UE măsuri?
Sursă foto: bugetul.ro
DISTRIBUIE
Prost plătiţi, angajaţi fără contracte, obligaţi la ore suplimentare neplătite: în Germania, muncitorii străini sunt "exploataţi" în mod regulat de angajatori, denunţă miercuri Institutul german pentru drepturile Omului, citat de AFP, citat de Agerpres. Aceşti muncitori străini, printre care sirienii şi irakienii primiţi în 2015 dar şi români, bulgari sau latino-americani, sunt victimele unei "grave exploatări" a muncii lor, denunţă acest institut independent în raportul anual prezentat Parlamentului german. Angajatorii nu ezită să plătească muncitorii străini cu sume net inferioare salariului minim, în prezent de 8,84 euro brut pe oră. Unii dintre muncitori sunt constrânşi la ore suplimentare neplătite sau sunt găzduiţi în locuinţe insalubre, potrivit institutului, care a intervievat zeci de muncitori străini. Aceste situaţii sunt frecvente în construcţii, prelucrarea cărnii dar şi în sectorul sanitar, curăţenie sau restaurante.
Germania a primit în 2015 circa 1 milion de migranţi, în special din Irak şi Siria. Această decizie a cancelarului Angela Merkel a fost dur criticată, într-un context de avans al extremei drepte, dar a fost susţinută de patronat. Berlinul a adoptat ulterior legi de azil mai restrictive care au contribuit la reducerea drastică a numărului de noi cereri de azil. Din ianuarie până la finalul lui octombrie 2018, Germania a înregistrat 158.000 de cereri de azil, foarte departe de vârful de 750.000 din 2016. Coaliţia la putere are însă în vedere o lege care să atragă muncitori străini calificaţi pentru a răspunde la penuria de forţă de muncă dintr-o serie de sectoare.
Germania a primit în 2015 circa 1 milion de migranţi, în special din Irak şi Siria. Această decizie a cancelarului Angela Merkel a fost dur criticată, într-un context de avans al extremei drepte, dar a fost susţinută de patronat. Berlinul a adoptat ulterior legi de azil mai restrictive care au contribuit la reducerea drastică a numărului de noi cereri de azil. Din ianuarie până la finalul lui octombrie 2018, Germania a înregistrat 158.000 de cereri de azil, foarte departe de vârful de 750.000 din 2016. Coaliţia la putere are însă în vedere o lege care să atragă muncitori străini calificaţi pentru a răspunde la penuria de forţă de muncă dintr-o serie de sectoare.
Urmărește-ne pe social media
Trending
08:41Sport
Simona Halep, „cuplată” cu „Regele mezelurilor”. Fosta campioană de talie mondială a fost surprinsă, în repetate rânduri, alături de miliardarul mai mare cu 25 de ani
12:18Economie
Banii de la stat pe care mulți români nu știu că îi pot încasa. Află unde trebuie să verifici dacă ești printre beneficiari, este dreptul tău
15:03Actual
Frații Pavăl n-au bani ca să cumpere Carrefour. Patronii Dedeman se lăudaseră că vor prelua lanțul francez, dar depind de un credit uriaș
17:12Entertainment
Chuck Norris a murit. Legendarul actor de film avea 86 de ani, vestea a venit de la familia sa
13:45Actual
Două echipe de robotică ale Colegiului Național „Sfântul Sava” s-au calificat la competiții internaționale de prestigiu
11:43Actual
Confederația CAIR solicită măsuri urgente pentru reducerea presiunii scumpirii carburanților asupra mediului de afaceri
17:52Actual
Banca Transilvania extinde serviciile pentru diaspora românească: conturi 100% online și campanie de cashback prin BT Pay
20:19Economie
Bugetul anului 2026, adoptat, după lungi dezbateri. Partidele aflate la guvernare au ajuns la un consens
Articole Similare
17:52Actual
Banca Transilvania extinde serviciile pentru diaspora românească: conturi 100% online și campanie de cashback prin BT Pay
15:03Actual
Frații Pavăl n-au bani ca să cumpere Carrefour. Patronii Dedeman se lăudaseră că vor prelua lanțul francez, dar depind de un credit uriaș
13:45Actual
Două echipe de robotică ale Colegiului Național „Sfântul Sava” s-au calificat la competiții internaționale de prestigiu
11:43Actual
Confederația CAIR solicită măsuri urgente pentru reducerea presiunii scumpirii carburanților asupra mediului de afaceri
19 marActual
