Primăria Municipiului București a cheltuit aproape 50 de milioane de euro din fonduri publice pentru achiziția terenurilor care alcătuiesc astăzi Parcul Verdi.
La mai bine de șapte ani de la finalizarea tranzacțiilor, spațiul verde din zona Barbu Văcărescu a rămas neamenajat, cu infrastructură minimă și fără un proiect public asumat de dezvoltare urbană.
Investiția realizată în perioada 2018–2019, în timpul mandatului fostului primar general Gabriela Firea, a fost justificată prin nevoia acută de spații verzi într-o zonă aflată într-o dezvoltare imobiliară accelerată. Rezultatul concret al acestei achiziții este însă, la momentul actual, departe de obiectivul declarat.
Un parc care există mai mult în acte
Parcul Verdi se întinde pe o suprafață totală de 46.088 de metri pătrați, adică aproximativ 4,6 hectare. Terenul a fost obținut prin cumpărarea a șapte parcele distincte, la un preț mediu de aproximativ 1.100 de euro pe metru pătrat. La momentul achiziției, acest nivel de preț era comparabil cu cel al apartamentelor din blocurile vechi din zone intens circulate ale Bucureștiului.
La o evaluare vizuală simplă, infrastructura existentă este extrem de limitată. În parc se află nouă bănci și nouă coșuri de gunoi, multe dintre ele ruginite. Iluminatul public este aproape inexistent, cu șapte stâlpi nefuncționali și doar doi care mai asigură lumină. Există un singur loc de joacă, de dimensiuni reduse și cu dotări minime, precum și trei alei, dintre care două sunt deja degradate. Restul suprafeței este ocupat de teren acoperit parțial cu iarbă și arbori, fără amenajări care să permită utilizarea normală a spațiului ca parc urban.
Pază permanentă, dar fără perspectivă de dezvoltare
Zona este supravegheată de câțiva angajați care asigură, prin rotație, un post de pază. Condițiile sunt precare, mai ales pe timp de noapte, când iluminatul deficitar lasă parcul într-un semi-întuneric constant. În lipsa unui proiect de amenajare, rolul pazei este limitat la prevenirea degradării suplimentare a terenului.
Potrivit situației actuale, Primăria Municipiului București nu are un plan public, asumat oficial, pentru transformarea Parcului Verdi într-un spațiu verde funcțional. Deși terenurile au fost cumpărate integral, ani la rând nu a existat posibilitatea legală de a interveni asupra lor în mod coerent.
Cine a vândut terenurile către PMB
O investigație realizată de jurnaliștii de la Rise Project a arătat că terenurile care formează astăzi Parcul Verdi au aparținut unor persoane cunoscute public sau cu legături controversate. Printre vânzători s-au numărat Dragoș Săvulescu, condamnat penal și urmărit internațional până în februarie 2025, Delia Budeanu, mama omului de afaceri Radu Budeanu, Luiza Nicoletti, fosta parteneră a lui Codrin Ștefănescu, Ionela Dicu, despre care presa a scris că ar avea legături cu familia fostului deputat PMP Sebastian Costin Moise, precum și Manochehr Saadati Sohi, fost patron al Antrefrig, implicat în mai multe proiecte imobiliare din Capitală.
În cazul acestuia din urmă, jurnaliștii Rise Project au relatat că, la momentul achiziției, rude ale sale erau angajate în cadrul PMB.
Zona se dezvoltă, spațiul verde rămâne blocat
Cartierul Barbu Văcărescu s-a dezvoltat accelerat în ultimii ani. Pe una dintre laturile Parcului Verdi, dezvoltatorul One a construit complexul rezidențial Rahmaninov Residence. Vizavi, peste bulevard, au fost ridicate alte două blocuri-turn, cu aproximativ 300 de apartamente. În zonă există și alte ansambluri rezidențiale, precum și locuințe individuale.
Creșterea densității locuirii accentuează nevoia de spații verzi, însă Parcul Verdi nu răspunde, în prezent, acestei cereri. Mai mult, nici măcar întreaga suprafață de spațiu verde necesară nu a fost achiziționată. Un teren situat la intersecția Bulevardului Barbu Văcărescu cu strada Giuseppe Verdi a rămas în proprietate privată și este, în prezent, neamenajat, acumulând gunoaie și vegetație spontană.
Ipoteci de peste 8 milioane de euro și blocaj juridic
Deși PMB susține că a achitat integral contravaloarea terenurilor până în anul 2019, o parte dintre acestea au rămas grevate de ipoteci în valoare totală de peste 8 milioane de euro. În momentul în care Primăria a solicitat radierea ipotecilor, OCPI a refuzat, invocând clauzele contractuale care prevedeau că radierea se face doar cu acordul părților.
În cazul a cinci dintre terenuri, însumând 31.833 de metri pătrați, vânzătorii, respectiv soții Manochehr și Noemi-Roxana Saadati Sohi, nu și-au dat acordul pentru radierea ipotecilor. În aceste condiții, PMB nu putea implementa niciun proiect major de amenajare, neavând posesia juridică deplină asupra terenurilor.
Dobândirea proprietății, cu întârziere, prin instanță
Abia în anul 2023, Primăria Capitalei a cerut instanțelor de judecată să suplinească acordul vânzătorilor pentru radierea ipotecilor. Prin hotărâri succesive, instanțele au dispus radierea ipotecilor pentru mai multe suprafețe de teren, cu valori individuale ale ipotecilor cuprinse între aproximativ 780.000 de euro și peste 2,7 milioane de euro.
Pentru ultima suprafață, de 13.113 metri pătrați, hotărârea judecătorească a fost comunicată PMB la data de 20 octombrie 2025. Potrivit unui răspuns transmis de Direcția Juridică a Primăriei Municipiului București, această hotărâre urmează să fie legalizată de îndată ce devine definitivă.
Un parc fără parc, după șapte ani
În mod normal, după o investiție de aproape 50 de milioane de euro, autoritatea locală ar fi trebuit să prezinte un concept clar de amenajare și să ofere bucureștenilor un parc funcțional. La șapte ani de la achiziție, Parcul Verdi rămâne un spațiu verde incomplet, fără infrastructură, fără facilități și fără un calendar public de dezvoltare.
