Pe 13 septembrie 2025, o dronă de tip Geran, atribuită forțelor ruse, a pătruns în spațiul aerian al României, în nordul Dobrogei. Incidentul a determinat o reacție imediată din partea Forțelor Aeriene Române.
Două aeronave F-16 au interceptat obiectul, menținând contact vizual și radar intermitent timp de aproximativ 50 de minute. Piloții au avut autorizația de a doborî drona, însă au decis să nu deschidă focul, invocând riscuri colaterale.
În paralel, două aeronave Eurofighter Typhoon ale Germaniei au monitorizat zona până la ora 21:30, în cadrul misiunilor NATO.
Ionuț Moșteanu a explicat ce a stat la baza controversatei decizii
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat că decizia de a nu distruge drona a fost o alegere de responsabilitate profesională. Oficialul a precizat că România are cadrul legal pentru neutralizarea dronelor fără pilot, prin Legea nr. 73/2025, precum și printr-un ordin de ministru care permite comandantului desemnat al Comandamentului Forțelor Întrunite să aprobe astfel de măsuri.
Pentru aeronavele cu pilot, procedurile legale complete se află încă în analiză la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Un raport al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a calificat incidentul drept „acțiuni iresponsabile ale Federației Ruse” și o „provocare la adresa securității regionale și a stabilității în zona Mării Negre”.
Ambasadorul rus în România a fost convocat de urgență la MAE
În urma incidentului, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat duminică, 14 septembrie, pe ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev. Este a doua convocare într-un interval de câteva zile, după cea din 12 septembrie legată de un caz similar produs în Polonia.
Partea română a transmis un protest „ferm” față de ceea ce a numit „act inacceptabil și iresponsabil, ce reprezintă o violare a suveranității României”.
MAE a solicitat autorităților ruse să ia măsuri pentru a preveni repetarea unor astfel de situații. Totodată, diplomația română a subliniat că România rămâne în contact permanent cu aliații din NATO și Uniunea Europeană pentru a asigura protejarea spațiului aerian național.
Rusia râde de România
Într-un comunicat publicat pe Facebook, Ambasada Federației Ruse a respins acuzațiile formulate de România, catalogând protestul drept „nefondat și nejustificat”.
„Pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian al țării și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească. (…) Având în vedere lipsa unei confirmări obiective a provenienței naționale a aparatului zburător, protestul părții române a fost respins”, a transmis Ambasada.
Reprezentanții diplomației ruse au adăugat că „toate circumstanțele indică faptul că a avut loc o provocare intenționată a regimului de la Kiev”, acuzând conducerea ucraineană că încearcă să implice state europene într-o „aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”.
Uniunea Europeană susține că e solidară cu România
La nivel european, reacțiile au fost imediate. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj de solidaritate pe platforma X.
Ea a calificat pătrunderea aeronavelor rusești în spațiul aerian românesc drept „o încălcare flagrantă a suveranității Uniunii Europene”. Oficialul european a subliniat că Bruxelles-ul cooperează strâns cu autoritățile de la București și cu celelalte state membre pentru a consolida protecția teritoriului UE.
Mesajul s-a încheiat în limba română, cu declarația: „Suntem solidari cu România”.
