Prim-viceprim-ministrul Andrei Belousov a explicat poziţia guvernului la puţin mai mult de o săptămână după ce Rusia a invadat Ucraina şi la o zi după ce banca franceză Societe Generale a transmis un fior în lumea corporativă spunând că autorităţile ruse i-ar putea confisca activele din ţară.
Belousov a subliniat trei alternative pentru firmele străine: ”Compania continuă să lucreze pe deplin în Rusia. Acţionarii străini îşi transferă acţiunile pentru a fi administrate de parteneri ruşi şi pot reveni pe piaţă ulterior. Compania îşi încheie definitiv operaţiunile în Rusia, închide producţia şi concediază angajaţi”.
Nicio opţiune nu vine fără riscuri. Cei care rămân s-ar putea confrunta cu o reacţie pe pieţele occidentale, unde oamenii susţin cauza Ucrainei, cei care transferă acţiuni ar putea preda cheile cu puţine garanţii, în timp ce cei care renunţă s-ar putea confrunta cu o pierdere mare în cel mai bun caz sau ar putea fi nevoiţi să vândă pentru un preţ modic.
”Este un proces complicat”, a spus Darren Woods, directorul executiv al gigantului energetic american Exxon Mobil, care renunţă la investiţiile în petrol şi gaze care implică parteneriate cu Rosneft, din Rusia, şi alţii în valoare de 4 miliarde de dolari.
El a adăugat că ”va necesita un management atent şi o coordonare strânsă cu partenerii noştri din consorţiu”, scrie news.ro
Companiile au avut puţin timp să se pregătească
Invazia Rusiei – pe care Moscova o numeşte ”operaţiune specială” – a determinat Statele Unite şi Europa să impună sancţiuni rapide şi cuprinzătoare, care afectează totul, de la sistemele globale de plăţi până la o gamă de produse de înaltă tehnologie.
A face afaceri în Rusia a devenit brusc extrem de complex şi din ce în ce mai precar, în timp ce ruşii obişnuiţi încep deja să simtă dureri economice profunde.
La fel ca Exxon, BP şi Shell au spus că renunţă, în timp ce alţii s-au abţinut pentru moment să se retragă din Rusia.
TotalEnergies a spus că va rămâne, dar nu va investi mai mult. Alţii, cum ar fi compania japoneză Toyota, şi-au suspendat producţia din fabrici, în timp ce IKEA şi-a închis magazinele, dar a spus că îşi va plăti muncitorii timp de trei luni.
”Companiile occidentale probabil nu au pierdut atât de mulţi bani atât de repede din cauza geopoliticii de când şahul a fost răsturnat în Iran”, a declarat economistul şef al Renaissance Capital, Charlie Robertson, referindu-se la revoluţia islamică de acum mai bine de patru decenii care a dus la un exod al companiilor occidentale.
Unele companii plănuiesc să continue
Producătorul italian de anvelope Pirelli a declarat că a înfiinţat ”un comitet de criză” pentru a monitoriza evoluţiile, dar nu se aşteaptă să oprească producţia la niciuna dintre cele două fabrici ruseşti.
Compania concurentă finlandeză Nokian Tyres a declarat săptămâna trecută că va muta producţia unor linii de produse din Rusia.
Dar nu există soluţii uşoare chiar şi pentru cei care caută o ieşire atunci când există soluţii alternative limitate.
Asigurătorul şi managerul de active britanic Royal London a declarat că plănuieşte să-şi vândă activele ruseşti, despre care a spus că reprezintă doar aproximativ 0,1% din portofoliul său.
”Oricum nu putem tranzacţiona aceste lucruri, dar de îndată ce putem, evident că intenţionăm să cesionăm”, a spus directorul executiv Barry O'Dwyer.
Pentru companiile care se pregătesc să plece, prim-viceprim-ministrul rus a spus că un plan rapid de faliment ”va sprijini angajarea şi bunăstarea socială a cetăţenilor, astfel încât antreprenorii de bună credinţă să poată asigura funcţionarea eficientă a afacerilor”, informează news.ro
Multe companii, între timp, încă încearcă să calculeze costul expunerii lor în Rusia, o cifră care pentru mulţi continuă să se schimbe cu fiecare nouă rundă de sancţiuni anunţate de Statele Unite, Uniunea Europeană şi Marea Britanie.
