Rusia se confruntă cu o criză bugetară profundă, cu deficite record, scăderea veniturilor, costuri militare uriașe și lipsă de finanțare. Analiștii intervievați de Kyiv Independent și economiști internaționali avertizează că Moscova poate susține doar un război de intensitate redusă.
Situația bugetară a Rusiei nu mai poate fi ascunsă
Proiectul complet al bugetului federal pentru 2026–2028, publicat în octombrie de guvernul rus, conturează un tablou tensionat al economiei. Analizele independente confirmă că Rusia intră într-o zonă de risc fiscal major, iar deficitul bugetar devine greu de controlat în contextul sancțiunilor occidentale și al costurilor militare uriașe generate de războiul din Ucraina.
Într-un raport realizat pentru Free Russia Foundation și transmis publicației Kyiv Independent, opozantul rus Vladimir Milov afirmă că situația financiară a Federației Ruse este departe de normalitate:
„Pentru a menține mașina militară a Rusiei în funcțiune în acest fel, este nevoie de mult mai mulți bani – și pur și simplu nu există.”
Șapte ani consecutivi de deficit: o situație fără precedent din 1999
Economistul ucrainean Vladimir Dubrovskiy, de la Centrul pentru Cercetări Sociale și Economice, descrie deficitul ca fiind „cea mai gravă problemă economică și politico-economică a Rusiei”. Țara are șapte ani la rând cu deficit bugetar de peste 2%, o serie nemaiîntâlnită de la sfârșitul anilor ’90.
Guvernul rus a renunțat oficial la obiectivul de a păstra deficitul sub 1% din PIB. Prognoza pentru 2025 a fost majorată la 2,6%, iar pentru 2026 Moscova estimează o scădere la 1,6%, apreciere pe care analiștii o contestă.
Benjamin Hilgenstock, economist-șef la Institutul KSE, afirmă:
„Deficitul pe care Rusia îl preconizează pentru 2025 este destul de semnificativ. Este adevărat că deficitul planificat pentru 2026 este mai mic, dar aceste cifre sunt doar o iluzie.”
Dubrovskiy confirmă:
„Dacă războiul continuă, deficitul va crește aproape sigur în mod semnificativ, așa cum s-a întâmplat în trecut. Mai mult, această estimare nu ține cont de impactul potențial al viitoarelor sancțiuni economice.”
Hilgenstock amintește că un deficit de 2–3% din PIB este „mult pentru Rusia”, deoarece țara nu are acces la piețele financiare internaționale, fiind dependentă de obligațiuni interne și de rezervele statului.
China, văzută anterior ca un potențial creditor strategic, a refuzat să acorde împrumuturi guvernului rus.
Războiul devine tot mai greu de finanțat
Cheltuielile militare reprezintă o parte covârșitoare din buget. Între 2026 și 2028, Kremlinul susține că acestea vor rămâne stabile, scăzând ca pondere în PIB, de la 6,3% în 2025 la 4,7% în 2028. Analiștii consideră că aceste cifre sunt cosmetizate.
Milov avertizează:
„Complexul militar-industrial se confruntă cu dificultăți financiare. Menținerea funcționării acestuia chiar și la ritmul actual devine din ce în ce mai dificilă.”
Acesta amintește și declarația din august a lui Serghei Chemezov, directorul general Rostec:
„Rentabilitatea producției rămâne scăzută, iar în unele cazuri chiar zero, dacă nu chiar negativă. Puține fonduri rămân pentru dezvoltare.”
Rusia poate susține, spune Milov, doar un „război de intensitate redusă”, bazat pe drone, rachete și ofensive localizate.
Regiunile reduc bonusurile pentru voluntari
În mai multe regiuni esențiale ale Federației – Sankt Petersburg, Samara, Tatarstan, Bashkortostan – bonusurile pentru recrutarea voluntarilor au fost reduse și de cinci ori. Această evoluție arată presiunea financiară uriașă asupra bugetelor locale, care finanțează direct plățile pentru voluntari.
Milov explică faptul că restrângerea stimulentelor reflectă criza bugetară mai amplă, în condițiile în care guvernul federal nu mai poate susține financiar regiunile.
Fondul Național de Avere, aproape epuizat
Căile tradiționale de finanțare sunt blocate. Partea lichidă a Fondului Național de Avere a scăzut la 4,2 trilioane de ruble (aproximativ 50 de miliarde de dolari), îngrijorător pentru o economie care în 2025 ar avea nevoie de 5,7 trilioane de ruble (70 de miliarde de dolari) doar pentru acoperirea deficitului.
Obligațiunile de stat sunt „aproape imposibil de folosit”, cu dobânzi de peste 15% la maturitatea de 10 ani.
Analistul RAND, Mark Stalczynski, spune că Rusia a majorat masiv taxele, inclusiv:
• impozitul pe profit la 25%
• creșterea TVA planificată la 22%
Dar veniturile generate nu acoperă nici pe departe necesarul.
Ultima opțiune rămâne emisiunea monetară, adică finanțarea deficitului prin Banca Centrală, o metodă care riscă să destabilizeze economia.
Dubrovskiy avertizează:
„Împrumuturile interne pe scară largă ar deprima și mai mult economia și ar reaminti imediat elitelor ruse de colapsul financiar din 1998.”
Cum poate Occidentul să lovească decisiv economia rusă
Milov afirmă că sancțiunile occidentale trebuie accelerate, în special în zona energetică. El spune că Europa trebuie să elimine complet importurile de energie rusească până în 2028:
„Acest lucru este extrem de important. Aprovizionarea cu gaz a Slovaciei și Ungariei, precum și exporturile de GNL către Europa de Vest rămân printre principalele surse de venit ale Gazprom. Aceste livrări aduc Gazprom peste jumătate din profitul său total.”
Economistul Vasily Astrov, de la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena, notează că situația fiscală s-a înrăutățit din cauza prețurilor globale mai mici la petrol și a rublei supraevaluate:
„Puterea rublei a redus veniturile din exporturile de energie odată convertite în moneda națională.”
Dubrovskiy subliniază că plafonul de preț pentru petrolul rusesc rămâne „cea mai importantă măsură”, dar nu funcționează încă la capacitate maximă.
În final, Milov concluzionează:
„Inflația și ratele dobânzilor ridicate sunt, desigur, un produs direct al sancțiunilor.”
