Documente militare rusești sugerează pregătirea unei operațiuni în Herson care ar putea transforma poluarea ecologică într-o armă strategică. România se află printre statele expuse riscurilor din Marea Neagră.
Presiunea militară din sudul Ucrainei intră într-o nouă etapă, potrivit unor documente militare rusești interceptate de hackeri și publicate de Canal 24 din Ucraina. Planul descrie un scenariu în care poluarea masivă ar urma să fie folosită ca mijloc de destabilizare, transformând infrastructura civilă a orașului Herson într-o țintă strategică. Analizele experților indică faptul că efectele ar putea depăși cu mult granițele Ucrainei, ajungând în Marea Neagră și afectând state NATO precum România, Bulgaria și Turcia.
Documentele atribuite maiorului Aleksei Iațenko, din Divizia 98 Aeropurtată, sugerează că Moscova urmărește un obiectiv diferit de capturarea orașului, pe care nu îl poate controla militar în acest moment. Planul ar viza provocarea unei catastrofe ecologice greu de gestionat, replicând modelul observat după distrugerea barajului de la Kahovka în 2023, însă la o scară mai mare și cu efecte mai rapide.
Schimbarea strategiei: de la ocuparea teritorială la distrugerea infrastructurii vitale
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a confirmat, în evaluările sale recente, că Rusia nu are trupele necesare pentru a prelua controlul orașului Herson. În aceste condiții, distrugerea aplicată asupra infrastructurii devine o tactică deliberată, concepută pentru a destabiliza regiunea și pentru a genera consecințe care să afecteze populația civilă și statele vecine.
Documentele interceptate arată că armata rusă intenționează să intensifice loviturile asupra sistemelor de alimentare cu apă, asupra rețelelor electrice și asupra instalațiilor de tratare a apei. De asemenea, atacurile ar include folosirea dronelor de asalt și a rachetelor balistice împotriva stațiilor de pompare, bazinelor de colectare și infrastructurii sanitare.
Pentru oraș, efectul imediat ar fi paralizarea completă a rețelelor de utilități. În lipsa energiei electrice, alimentarea cu apă ar înceta în câteva minute. Stațiile de tratare ar deveni imposibil de utilizat, iar rețeaua de evacuare a apelor uzate ar ceda în mai puțin de 12 ore. Rezultatul ar fi deversarea în Nipru a sute de mii de metri cubi de apă netratată.
Impactul poluării: de la Nipru la Marea Neagră în timp record
Regiunea Herson este legată direct de estuarul Nipru–Bug, un ecosistem sensibil cu o suprafață de peste 800 km², unde apele dulci ale fluviului se amestecă cu cele ale Mării Negre.
Dacă stația de epurare Komîșani ar fi distrusă, apele uzate ar ajunge în Nipru fără nicio filtrare. Studiile realizate anterior în zonă arată că parametrii apei sunt deja la niveluri critice, cu depășiri considerabile la cloruri, fosfați și elemente organice. Distrugerea infrastructurii ar transforma situația într-o criză ecologică majoră.
Apele contaminate ar intra în Marea Neagră într-un interval scurt, iar din acel moment efectele nu ar mai putea fi limitate prin intervenții locale.
De ce România se află printre țările cele mai expuse
Marea Neagră are o particularitate hidrologică importantă: circulația curenților are tendința de a împinge apa din nord-vest către țărmurile vestice și sudice. Fenomenul este cunoscut în oceanografie sub numele de „ochelarii lui Knipovici”, o distribuție a curenților în sens invers acelor de ceasornic.
În mod natural, acest sistem direcționează apa contaminată către zonele de coastă ale României, Bulgariei și Turciei. Coasta rusă, în schimb, se află în afara traiectoriei curenților de suprafață. Din acest motiv, efectele poluării ar fi resimțite preponderent de statele NATO din bazinul Mării Negre.
Consecințele pot include contaminarea fructelor de mare, alterarea ecosistemelor costiere, depopularea speciilor de pești și deteriorarea resurselor acvatice exploatate comercial.
Riscul proliferării algelor toxice și efectele asupra sănătății
În ultimii ani, oamenii de știință au observat o creștere a fenomenelor de „înflorire algală” în Marea Neagră, cauzată de contaminarea apei cu materii organice și fosfați. În condițiile unei poluări majore provenite din zona Herson, acest fenomen s-ar putea intensifica.
În Marea Neagră există aproximativ 20 de specii de cianobacterii capabile să elibereze toxine extrem de puternice. Microcystis aeruginosa este una dintre cele mai studiate, fiind responsabilă pentru toxine ce pot produce leziuni hepatice și afectări ale sistemului nervos.
Acumularea algelor toxice poate duce la interdicții extinse de pescuit, la pierderi economice majore și la blocarea activităților de acvacultură. Specialiști ucraineni atrag atenția că un colaps al pescuitului comercial ar putea surveni în interval de doi până la trei ani.
Experiența Rusiei în folosirea distrugerii infrastructurii ca instrument militar
Regimentul 331 Parașutiști, căruia îi este atribuit documentul interceptat, a fost implicat în luptele de la Bahmut și Ceasiv Iar, două zone unde armata rusă a folosit tactici de distrugere completă. Analiștii ISW consideră plauzibil ca aceeași abordare să fie aplicată acum împotriva orașului Herson, însă cu o dimensiune ecologică mult mai pronunțată.
Scopul unei astfel de operațiuni nu ar fi controlul militar direct, ci destabilizarea regiunii, crearea unui flux masiv de refugiați și generarea unui impact ecologic care să afecteze statele NATO, fără a lovi teritoriul rus.
