Banca Centrală a Rusiei a decis să păstreze dobânda-cheie la 21%, semnalând că nu sunt perspective pentru o reducere a acesteia pe termen scurt.
Guvernatoarea Elvira Nabiullina a vorbit vineri despre riscurile inflaționiste și a lăsat de înțeles că o eventuală creștere suplimentară nu este exclusă dacă procesul de dezinflație nu evoluează așa cum se așteaptă autoritățile monetare.
Dobânzile mari pun presiune pe populație
Efectul direct al acestei decizii se resimte în costurile împrumuturilor pentru populație. În prezent, creditele de consum în Rusia pot ajunge la dobânzi de până la 30%, iar pentru cardurile de credit, nivelul urcă chiar și la 45% pe an. Situația devine tot mai dificilă pentru cetățenii ruși, care se confruntă cu rate impovaratoare și un acces tot mai limitat la finanțare.
Spre comparație, în România, dobânda-cheie stabilită de BNR este de 7%, ceea ce înseamnă că românii plătesc în general între 7% și 20% pentru creditele de consum, iar pentru cardurile de credit, dobânzile se situează în intervalul 25% - 30%.
Investițiile din Rusia, susținute de fonduri proprii
ACeasta a precizat că, în ciuda dobânzilor mari, nivelul investițiilor din primul trimestru al anului 2025 este comparabil cu cel din ultimele luni ale anului trecut. Motivul principal: companiile nu mai depind de credite bancare, ci investesc din fonduri proprii. Astfel, tendința limitează impactul dobânzii ridicate asupra sectorului investițional, dar accentuează dificultățile în zona consumului și a creditării personale.
Volatilitatea monedei naționale a Rusiei rămâne ridicată, mai accentuată decât în 2022. Potrivit guvernatoarei Băncii Centrale, această instabilitate afectează negativ încrederea în economie și pune presiune pe bugetul de stat. Astfel, consideră că o apreciere sustenabilă a rublei ar putea contribui la reducerea cheltuielilor bugetare legate de plata dobânzilor.
