Cu câteva zile în urmă, un eveniment trecea neobservat, pierdut printre știrile despre agitația de pe scena politică. Flăcările au distrus o clădire deosebită ce ajunsese, de fapt, rușinea ascunsă a Bucureștiului. Vila reginei Elisabeta a Greciei, o bijuterie a orașului, după incendiul de pe Calea Victoriei, a rămas o ruină.
Sâmbătă, 7 decembrie 2024, pe cerul de deasupra centrului Capitalei se ridica fum negru. Pompierii au intervenit de urgență pentru a stinge flăcările ce cuprinseseră o clădire veche, abandonată, folosită în ultimii ani ca adăpost pentru oamenii străzii. A fost destinul unei bijuterii arhitecturale cu o istorie fascinantă.
În timpul misiunii din centrul orașului, reprezentanții ISU Bucureşti - Ilfov precizau că intervenția se făcea pentru „stingerea unui incendiu produs la o construcţie în Calea Victoriei”.
„Intervenim pentru stingerea unui incendiu produs la o construcţie în Calea Victoriei. Incendiul se manifestă la interior şi la nivelul acoperişului”, transmite ISU Bucureşti - Ilfov.
Te-ar putea interesa și: Primul zgârie-nori din România s-a redeschis! A fost nevoie de o investiție majoră de aproape șapte milioane de euro pentru a-și recăpăta strălucirea
Flăcările au distrus o clădire emblemă a vechiului București
Focul izbucnise în interiorul unui restaurant părăsit - Mărul de Aur, flăcările se extinseseră până la acoperiș, afectând o suprafaţă de 150 de metri pătraţi.
ISU a precizat că pentru acea misiune au fost alertate șapte autospeciale de stingere cu apă şi spumă, o autospecială de intervenţie şi salvare de la înălţime, o autospecială de descarcerare şi o ambulanţǎ SMURD.
Cei din spatele paginii de Facebook „Muzeul Școlii de Arhitectură” - Centrul Expozițional Documentar. Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”, au tradus ce a însemnat incendiul de sâmbătă.
Capitala a pierdut astfel încă un monument al Bucureștiului Vechi. Clădirea părăsită era, de fapt, vila reginei Elisabeta a Greciei.
Mai avea doar un an până la împlinirea unui secol de la construcție. A fost ridicată în 1925 pentru d-na Marie-Angele Massart, născută Polizu. Doi ani mai târziu, devenea reşedinţa principesei Elisabeta, după lucrări de extindere ce au respectat proiectul arhitectului George Matei Cantacuzino.
Ce a rămas din vila reginei Elisabeta a Greciei
Istoria vilei cuprinde mai multe capitole. Cea mai „brutală” dintre schimbări a venit în 2018, când a fost transformată în restaurantul „Mărul de Aur”.
„A devenit ulterior sediul Clubul Marii Industrii, iar din anii ’50 a adăpostit mai multe decenii Uniunea Ziariştilor. După 1989 a găzduit Clubul milionarilor, iar în 2018 clădirea a fost transformată brutal pentru amenajarea restaurantului „Mărul de aur”. Clădirea care era la stradă, în fața restaurantului, a fost demolată în urma cutremurului din 1977.
După incendiul care a avut loc sâmbătă 7 decembrie 2024, din clădirea monument istoric au rămas doar coloanele de la intrarea principală”, se precizează în postarea publicată în mediul online.
Înainte să fie înghițită de flăcări, clădirea era folosită ca adăpost pentru oamenii străzii.
„Vila Polizu a lui G. M . Cantacuzino a fost o sursă de inspirație și pentru autorii Palatului Elisabeta (Constantin Ionescu și Corneliu Marcu). Construită în stilul Renaşterii italiene, vila reginei Elisabeta a Greciei amintea de o mănăstire florentină.
În spatele Vilei Polizu se găsea cel mai vechi cimitir evreiesc din Bucureşti, înlocuit apoi de un cămin spital pentru Comunitatea Evreilor din România”, se menționează în mesajul publicat pe Facebook.
Te-ar putea interesa și: Rușinea României, salvată de Guvern. Marcel Ciolacu, promisiuni mari despre Palatul Reginei Maria din Mamaia
