Șeful statului a semnat astăzi decretul de numire în funcția de judecător al CCR, pentru un mandat de 9 ani, începând cu 9 iunie 2019. Ea îl înlocuiește pe Petre Lăzăroiu.
Elena Simina Tănăsescu s-a născut la 18 iulie 1968. Este absolventă a Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti (1991). A obţinut titlul de doctor în drept constituţional la Facultatea de drept şi ştiinţe politice, Universitatea ''Aix-Marseille III'', Franţa (1997) şi a absolvit studii postdoctorale la Universitatea din Bucureşti (2011), conform CV-ului publicat pe drept.unibuc.ro.
Deţine gradul de profesor universitar la Departamentul de drept public, predând în domeniile Drept constituţional, Contencios constituţional, Sistemul normativ al UE, Metodologia cercetării juridice. Este îndrumător de doctorat şi post-doctorat în ştiinţe juridice la Universitatea din Bucureşti şi cadru didactic asociat în cadrul Colegiul juridic franco-român de studii europene.
A deţinut funcţiile de: judecător la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (1991-1993), responsabil de proiect în cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii, Bucureşti (1994), responsabil de proiecte şi Consilier preaderare la Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti (2000-2006), reprezentantul României în Grupul de experţi independenţi pentru respectarea Cartei autonomiei locale de pe lângă Consiliul Europei, Strasbourg (2001-2017) şi în Consiliul de Administraţie al Agenţiei pentru drepturile fundamentale a Uniunii Europene cu sediul la Viena (2007-2012), formator (şef de catedră) - Institutul Naţional al Magistraturii (din 2004); formator - Institutul European din România (din 2005), potrivit sursei citate.
La 14 ianuarie 2015 a fost numită Consilier Prezidenţial, conform site-ului Administraţiei Prezidenţiale - www.presidency.ro, iar la 20 iunie 2018 a demisionat din această funcţie.
A fost profesor invitat la: Universitatea din Sud, Toulon-Var, Franţa (2005), Academia Internaţională de Drept Constituţional, Tunis, Tunisia (2008, 2011), Universitatea din Fribourg, Elveţia (2008), Universitatea Paris I Panthéon Sorbonne (2009), Facultatea internaţională de drept comparat din Strasbourg (2009, 2010), Franţa, Universitatea din Sao Paulo Brazilia (2011), Universitatea din Poitiers (2012), Universitatea din Bordeaux (2013), Universitatea Paris I Panthéon Sorbonne (2015), Franţa.
Potrivit www.presidency.ro, a participat în calitate de cercetător sau raportor naţional în numeroase proiecte cu finanţare naţională sau internaţională. A fost cercetător invitat în cadrul Institutului pentru Federalism, Fribourg, Elveţia (1999 - 2000), A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu Centrul european de drept constituţional, Atena (1999 - 2001, 2001 - 2003); Centrul de resurse juridice, Bucureşti, (2001, 2002); Universitatea din Kassel, Germania (2001 - 2007); Institutul de Politici Publice, Bucureşti, (2003, 2010); DIPEC, Universitatea din Siena, Italia (2007 - 2010), Universitatea din Lucerna (2008-2009); Universitatea din Craiova (2010-2012), Societatea Academică din România (2011-2015), Universitatea din Kaohsiung, Taiwan (2012-2014), SPGI, Universitatea din Padova (2012-2015), Universitatea Aix-Marseille (2013-2016).
Deţine calitatea de membru fondator în mai multe organizaţii profesionale: Asociaţia Juriştilor Europeni - ELSA (pentru Bucureşti), Rigas Network- reţeaua de Drept Constituţional a Europei de Sud-Est (conform www.cecl.gr); Institutul de ştiinţe administrative al României ''Paul Negulescu''.
Din 2005, este membru în Consiliul Institutului pentru Politici Publice, Bucureşti. A fost membru în Consiliul Ştiinţific Internaţional al ''Centre for European Constitutional Law - Tsatsos Foundation'' cu sediul la Atena (2008-2014); membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii ca reprezentant al societăţii civile (2009-2011); membru în Consiliul Ştiinţific Internaţional al Academiei Internaţionale de Drept Constituţional (2011-2016) şi în Comitetul de selecţie a judecătorilor la Tribunalul funcţiei publice al UE (2012-2015).
Din 2018, este vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Drept Constituţional, potrivit autobiografiei citate.
Printre publicaţiile sale se numără, conform www.presidency.ro: ''Principiul egalităţii în dreptul românesc'' (1998), ''Interpretarea Constituţiei. Teorie şi practică'' (2002), pentru care a primit premiul ''Andrei Rădulescu'' al Uniunii Juriştilor din România, ''Legile electorale - comentarii şi explicaţii'' (2004), ''Constituţia României - comentariu pe articole'' (2008), pentru care a fost distinsă cu premiul ''Hannibal Teodorescu'', ''Reforma constituţională: analiză şi proiecţii'' (2012). A semnat peste 75 de studii, articole, cronici şi note apărute în volume colective ori reviste de specialitate de prestigiu, din ţară şi străinătate.
În 2011, a primit ''Ordinul naţional pentru merit'', grad de Cavaler, iar în 2018, ''Legiunea de onoare'', grad de Cavaler, distincţii conferite de Republica Franceză, informează agerpres.ro
Potrivit declarației de avere aceasta deține două apartamente, de 84, respectiv 98 de metri pătraţi, dar şi bijuterii şi tablouri în valoare totală de 10.000 de euro.
Aceasta a trecut în document şi depozite bancare, în valoare totală de 280.000 de lei, 7.800 de dolari şi peste 25.000 de dolari. Tănăsescu a încasat în 2016166.357 lei de la Administraţia Prezidenţială, 146.000 lei pentru activitate didactică, fiind și profesor universitare şi 14.500 de lei din drepturi de autor.
Vezi și
Cine ar fi comandat, de fapt, sondajul care o prezintă pe Kovesi favorită la prezidențiale
Vești proaste pentru șoferi! Codul rutier va suferi noi modificări
Vești importante pentru toți românii! Care va fi cea mai mică pensie din România
