Instituțiile Uniunii Europene au ajuns la un acord politic privind reducerea semnificativă a unor obligații din legislația ecologică adoptată în ultimii ani. Decizia vizează în special normele de raportare și diligență corporativă introduse în timpul primului mandat al Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene.
Potrivit informațiilor publicate de Politico, acordul este considerat o victorie legislativă importantă pentru actuala președintă a Comisiei Europene. Reducerea birocrației pentru mediul de afaceri a fost anunțată oficial drept una dintre prioritățile celui de-al doilea mandat al său.
Decizia vine pe fondul criticilor constante formulate de companiile europene, care au susținut că regulile de mediu și cerințele administrative asociate au afectat competitivitatea UE în raport cu economii majore din afara blocului comunitar.
Contextul Green Deal și politicile introduse după 2019
Regulile care sunt acum relaxate au fost introduse începând cu anul 2019, odată cu lansarea Pactului verde european, cunoscut sub numele de Green Deal. Strategia a fost anunțată de Comisia condusă de Ursula von der Leyen ca un plan amplu de transformare economică.
Conform documentelor oficiale ale Comisiei Europene, Green Deal-ul urmărește transformarea Uniunii Europene într-o economie neutră din punct de vedere climatic până în anul 2050. Strategia include politici pentru energie curată, economie circulară, transport durabil și protecția biodiversității.
Un obiectiv central este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în anul 2030, țintă consacrată ulterior prin Legea europeană a climei, adoptată în timpul primului mandat al Ursulei von der Leyen.
În paralel, Comisia a promovat un set de reglementări care impuneau companiilor obligații detaliate de raportare privind impactul activităților lor asupra mediului, societății și lanțurilor de aprovizionare globale.
Critici din partea mediului de afaceri
În ultimii ani, numeroase organizații de afaceri au susținut că aceste cerințe au generat costuri ridicate și proceduri administrative complexe. Potrivit pozițiilor exprimate public de reprezentanți ai mediului privat, obligațiile de raportare au afectat viteza de dezvoltare a companiilor europene.
Companiile au comparat cadrul de reglementare din UE cu cel din Statele Unite și China, unde firmele nu sunt supuse unor cerințe similare de decarbonizare și raportare extinsă. În acest context, legislația ecologică europeană a fost asociată de mediul de afaceri cu o pierdere de competitivitate și cu dificultăți în atragerea investițiilor.
Aceste critici au stat la baza propunerii de simplificare legislativă prezentate de Comisia Europeană în februarie anul trecut.
Ce prevede noul acord de simplificare
Acordul politic reprezintă prima inițiativă dintr-o serie de proiecte de lege de tip „omnibus”, dedicate reducerii birocrației la nivelul Uniunii Europene.
Conform textului agreat de negociatori, peste 80% dintre companiile europene vor fi scutite de obligațiile de raportare în materie de mediu și sustenabilitate. Informația este confirmată de Politico, care citează documentele rezultate în urma negocierilor dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană.
Scopul declarat al măsurii este stimularea competitivității economice și susținerea creșterii economice în interiorul Uniunii Europene.
Modificări aduse CSRD și CSDDD
Acordul include modificări substanțiale ale a două acte legislative esențiale din pachetul ecologic al UE:
– Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSRD)
– Directiva privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă (CSDDD)
În forma inițială, aceste directive obligau companiile să colecteze și să publice date detaliate privind emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de apă, utilizarea substanțelor chimice, condițiile de muncă și respectarea drepturilor omului de către furnizorii din lanțurile globale de aprovizionare.
Conform noului acord, regulile de raportare se vor aplica doar companiilor care au peste 1.000 de angajați și o cifră de afaceri netă de cel puțin 450 de milioane de euro.
În ceea ce privește obligațiile de diligență în lanțul de aprovizionare, acestea vor viza exclusiv cele mai mari companii, respectiv cele cu minimum 5.000 de angajați și o cifră de afaceri netă de cel puțin 1,5 miliarde de euro.
De asemenea, companiile nu vor mai fi obligate să adopte planuri de tranziție detaliate privind adaptarea modelelor de afaceri la obiectivele de reducere a emisiilor.
Eliminarea cadrului de răspundere juridică
Un element important al acordului este eliminarea unui cadru juridic la nivelul UE care permitea cetățenilor și organizațiilor să tragă la răspundere companiile pentru impactul lanțurilor de aprovizionare asupra drepturilor omului sau ecosistemelor locale.
Această modificare a fost intens dezbătută în timpul negocierilor și a generat reacții divergente din partea societății civile și a mediului de afaceri.
Reacții oficiale și implicații politice
Marie Bjerre, ministrul danez pentru afaceri europene, a declarat că acordul reprezintă „un pas important către obiectivul comun de a crea un mediu de afaceri mai favorabil pentru a ajuta companiile noastre să crească și să inoveze”. Declarația a fost făcută în contextul în care Danemarca deține președinția Consiliului UE până la sfârșitul anului.
Eurodeputatul Jörgen Warborn, membru al Partidului Popular European și negociator principal al Parlamentului, a afirmat: „Acest acord aduce o reducere istorică a costurilor. Am obținut ceva foarte bun pentru întreprinderile din Europa”.
La nivel politic, acordul a fost posibil după ce PPE a colaborat cu formațiuni de extremă dreaptă, încălcând așa-numitul „cordon sanitar”, o regulă informală care limita cooperarea cu aceste partide. Situația este considerată un precedent pentru viitoarele negocieri legislative din Parlamentul European.
