Cum poluarea a crescut alarmant în ultimii ani, a devenit o obişnuită ca Uniunea Europeană să modifice legislaţia, scopul fiind scăderea emisiilor autovehiculelor de pe vechiul continent. În plus, din cauza accidentelor din ce în ce mai dese, autorităţile sunt nevoite să ia tot felul de măsuri pentru a le evita.
Citeşte şi Sute de decese pe șoselele din România! Țara noastră se află pe primele locuri în UE la numărul de decese în accidente rutiere
Ce se întâmplă cu maşinile pe motorină şi benzină vândute în UE
Numărul accidentelor grave de pe şoselele europene a ajuns la câteva zeci de mii pe an, motiv pentru care autorităţile din fiecare ţară încearcă să scadă cifrele în fiecare an. Pe lângă legislaţia fiecărui stat, UE vine cu legi care să ajute în acest sens.
Începând din această lună, de exemplu, maşinile pe motorină şi benzină nu vor mai putea fi vândute fără să aibă instalat sistemul Intelligent Speed Assistence. Acesta a devenit obligatoriu pe toate autoturismele vândute în Uniunea Europeană.
Prescurtat ISA, acesta va detecta limitele de viteză impuse pe tronsonul de drum pe care rulează mașina. În cazul depășirii vitezei legale, şoferul va fi atenţionat în diferite moduri. Prima oară, va fi avertizat vizual cu ajutorul unei pictograme pe bord sau pe display. A doua oară, sistemul va alerta conducătorul auto acustic, adică sub forma unui sunet. A treia variantă de avertisment va fi o vibraţie în pedala de acceleraţie.
Aşa cum este normal, şoferii se întreabă unde este montat ISA. Ei, bine, o cameră va recunoaşte indicatoarele auto, iar sistemul GSP va fi în strânsă legătură cu inovaţia de pe maşinile vândute în Europa. Producătorii menţionează că Intelligent Speed Assistence nu va afecta sistemul de frânare.
Mai mult, acesta va putea fi dezactivat în anumite situaţii, mai ales pe şoselele fără semne de circulaţie sau în timpul condusului în condiţii meteo nefavorabile.
România, campioană la accidente rutiere în Europa
Deşi cifrele oficiale arată că 18 state din Europa au scăzut considerabil rata de accidente soldate cu victime, încă sunt aproape 20.000 de persoane care îşi pierd viaţa pe şosele. Din păcate, România este în fruntea clasamentului: 85 de decese la 1 milion de locuitori.
"Peste 30% din accidentele grave care s-au produs au fost pe drumurile naționale. Este o problemă nu doar de infrastructură. Trebuie să ne gândim și la faptul că accidentele sunt produse de oameni. Cele mai multe se întâmplă în luna august, pentru că atunci lumea pleacă în vacanță.
Putem să observăm din datele publice ale Poliției Rutiere că 4 din 10 accidente care se întâmplă, sunt din cauza tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani și cu experiență la volan mai mică de 5 ani. Nu conștientizează pericolul. Din păcate, în România au loc peste 1.000 de accidente rutiere. Unul la 80 de secunde”, spune Claudiu Sofron, pentru Digi24.
Cele mai puţine evenimente nefericite pe drumurile publice au loc în Suedia: doar 18 victime la 1 milion de locuitori.
Citeşte şi IGPR: Scădere de 12,4% a numărului persoanelor decedate în accidente rutiere, în 2023 faţă de 2019
