Salariile bugetarilor au ajuns la 148 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă o sumă cu 23% mai mare decât anul trecut. După anunţul “Ordonanţei trenuleţ”, Ministerul Finanţelor a făcut publică o informaţie îngrijorătoare pentru angajaţii de la stat.
Mai exact, ministrul Tanczos Barna a explicat că reorganizările instituţiilor României vor duce la reducerea numărului de personal, angajaţii din acele instituţii având suficient timp să găsească alternative. De asemenea, va fi înfiinţat Departamentul pentru Eficientizarea Activităţii Guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor.
„Nu cred că este nevoie în momentul de faţă de asemenea concedieri în masă, dar reorganizările instituţionale vor duce la reducerea numărului de personal. Îmi doresc ca acest surplus de personal să fie absorbit de mediul privat. De aceea, nu se fac lucrurile de azi pe mâine. Nu sunt neapărat concedieri pentru că sunt, pe de o parte, şi plecările naturale.
Dacă semnalul este clar - şi ştim exact de la bun început care sunt instituţiile care vor suferi modificări, acolo deja angajaţii din sectorul public ştiu ce-i aşteaptă şi au timp suficient, luni de zile, să găsească alternative. Mediul privat are nevoie de oameni pregătiţi. Nu ne dorim să bruscăm nici sistemul bugetar, nu dorim să bruscăm nici mediul de afaceri, nici mediul privat - şi acest fenomen natural trebuie susţinut şi încurajat.
Sunt convins că foarte multe persoane din mediul public se pot recalifica sau se pot reangaja imediat în mediul privat”, a declarat Tanczos Barna.
Salariile bugetarilor au afectat bugetul României
”Execuţia bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,72 miliarde lei, respectiv 7,12% din PIB faţă de deficitul de 73,55 miliarde lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023”, anunţă Ministerul de Finanţe.
Mai mult, veniturile totale au însumat 523,94 miliarde lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), susţinut în principal de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit -, care includ şi efectele amnistiei fiscale instituite prin O.U.G. nr. 107/2024.
“Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 44,74 miliarde lei, în creştere cu 21,7% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste dinamica fondului de salarii din economie (17,1%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024)”.
Ce se întâmplă cu instituţiile statului în 2025?
Tanczos Barna a vorbit şi despre modul în care instituţiile statului vor fi reorganizate, cele mai afectate fiind cele structurile din Parlament, Guvern şi cele din Ministerul Agriculturii.
„Punctual, se vor analiza cazurile, urmând ca cele două-trei instituţii comasate să vină cu o nouă schemă. Cele două-trei instituţii care vor suferi modificări să vină cu noile scheme de personal.
Nu vorbim de concedieri, vorbim de pregătirea acestor instituţii, de o nouă structură, lăsând timp suficient ca acest fenomen să se producă cât se poate de repede şi câte se poate de natural”, a adăugat ministrul Finanţelor.
