Grecia are al doilea cel mai mic salariu mediu anual din Uniunea Europeană, arată Eurostat. Cu 17.954 de euro pe an, doar Bulgaria se află mai jos. România, Polonia și Slovacia au depășit clar Grecia, în timp ce Luxemburg și Danemarca conduc topul veniturilor din UE.
Grecia se află într-o poziție delicată în clasamentul european al salariilor medii pentru angajații cu normă întreagă. Datele Eurostat arată că statul elen a coborât pe penultimul loc din Uniunea Europeană, situându-se înaintea Bulgariei, dar rămânând mult în urma țărilor cu care se compara în trecut. Într-o Uniune care afişează o creștere generală a veniturilor, Grecia pare blocată într-o zonă salarială care nu reflectă aspirațiile economiei sale și nici eforturile populației.
Salariul mediu anual în Grecia este de 17.954 de euro, în timp ce Bulgaria, ultimul stat din clasament, are un nivel de 15.400 de euro. Diferența dintre cele două țări este mică, în timp ce prăpastia față de media europeană este uriașă. În prezent, salariul mediu anual din UE este de 39.800 de euro, aproape dublu față de nivelul din Grecia. Pentru un stat care a trecut prin ani întregi de reforme fiscale, austeritate și ajustări economice, cifrele arată o stagnare îngrijorătoare.
Grecia, depășită de țările din Europa Centrală și de Est
Poziția Greciei devine și mai îngrijorătoare în comparație cu evoluțiile economice din statele care în urmă cu un deceniu erau sub nivelul ei. România, Polonia și Slovacia au depășit statul elen în privința salariilor medii anuale.
Datele Eurostat pentru 2024 arată că România are un salariu mediu anual de 21.108 euro, Polonia 21.246 de euro, iar Slovacia 20.287 de euro. Toate cele trei state se află cu peste 2.000 de euro anual peste Grecia, iar ritmul lor de creștere arată o consolidare continuă a veniturilor reale.
Această inversare a clasamentului este considerată de economiști un semnal că modelul economic elen, bazat mult timp pe consum alimentat prin datorie și pe un sector public extins, nu a reușit să producă reformele structurale necesare pentru a crea venituri competitive. De asemenea, țări precum România și Polonia au beneficiat de un flux masiv de investiții străine directe și de un ritm accelerat de dezvoltare industrială, în timp ce Grecia s-a confruntat cu ani de recesiune și constrângeri bugetare severe.
Ungaria se află în aceeași zonă, dar peste Grecia
Într-un clasament al ultimelor poziții, Ungaria ocupă locul al treilea din coada listei, cu un salariu mediu anual de 18.500 de euro. Chiar și așa, țara se situează peste Grecia, consolidând imaginea unui decalaj care devine structural. Pentru statele din sudul UE, în special Grecia, recuperarea pare mult mai lentă decât pentru blocul central și răsăritean al Uniunii.
Diferențe uriașe față de economiile dezvoltate ale UE
Dacă diferențele dintre statele din est și sud sunt notabile, prăpastia față de liderii zonei euro devine și mai elocventă. Luxemburg continuă să fie statul cu cele mai mari venituri medii, ajungând la 83.000 de euro pe an. Danemarca urmează cu 71.600 de euro, iar Irlanda cu 61.100 de euro.
Prin comparație, salariul mediu din Grecia este de 4,5 ori mai mic decât cel din Luxemburg, de 3,5 ori mai mic decât cel din Irlanda și de aproximativ două ori sub media europeană. Aceste diferențe reflectă nu doar salariile, ci și structura economiilor. Țările din fruntea clasamentului au sectoare puternic dezvoltate în tehnologie, finanțe sau servicii cu valoare adăugată ridicată, în timp ce Grecia rămâne dependentă de turism, servicii și agricultură.
Creștere europeană, stagnare în sudul Bătrânului Continent
Eurostat arată că salariul mediu anual în UE a crescut cu 5,2% în 2024, ajungând de la 37.800 de euro în 2023 la 39.800. Creșterile sunt vizibile în majoritatea statelor europene, impulsionate de recuperarea economică postpandemică și de presiunile inflaționiste care au dus la renegocieri salariale.
În schimb, Grecia nu reușește să țină pasul cu ritmul mediu. Dezechilibrele create de criza economică din deceniul trecut, scăderea populației active și nivelul ridicat al taxelor continuă să limiteze competitivitatea salariilor. De asemenea, piața muncii din Grecia suferă din cauza exodului masiv al tinerilor calificați către alte state europene, un fenomen care continuă să afecteze salariile medii.
O problemă structurală la greci
Economiștii văd în situația Greciei o provocare care nu poate fi rezolvată doar prin ajustări salariale. Este nevoie de consolidare economică, investiții în industrie și infrastructură, atragerea forței de muncă tinere și stimularea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată. În absența acestor reforme, salariile nu pot crește într-un ritm comparabil cu restul Europei.
De asemenea, Grecia depinde în continuare de un model economic sezonier, în care turismul generează un procent semnificativ din PIB, dar nu produce salarii competitive în restul anului. În comparație, state precum Polonia sau România au dezvoltat industrii variate, de la automotive la tehnologie, care permit venituri medii mai ridicate.
Un indicator al schimbării de paradigmă în UE
Clasamentul salariilor medii arată că Uniunea Europeană nu mai este împărțită în vechea schemă Vest–Est, ci într-un model mult mai complex, cu diferențe între nord, centru, sud și est. Grecia se află acum în zona cea mai vulnerabilă din punctul de vedere al venitului mediu, alături de Bulgaria și în imediata vecinătate a Ungariei.
Pentru Grecia, datele Eurostat devin un semnal de alarmă, în timp ce statele din Europa Centrală continuă să recupereze teren și, în unele situații, să depășească nivelul salarial al unor economii considerate avansate în urmă cu doar câțiva ani.
