Deși datele oficiale arată creşteri salariale în România, inflaţia, costul vieţii şi puterea de cumpărare slabă generează o realitate dură: veniturile rămân tot mai departe de nevoile gospodăriilor. Datele de la Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României şi Eurostat conturează această prăpastie.
1. Ce spun cifrele despre salarii
Conform INS, câştigul salarial mediu brut din România în luna martie 2025 a fost de 9.495 lei, în creştere cu aproximativ 6,3% faţă de luna precedentă. Tot în aceeaşi luna, câştigul salarial mediu net s-a situat la 5.691 lei, cu o creştere de circa 6,4%.
De asemenea, INS mai indică că în luna iulie 2025 câştigul salarial mediu net a fost de 5.517 lei, în scădere (-0,4 %) faţă de iunie.
Aceste date arată că din punct de vedere nominal — ce apare în hârtie — salariile cresc (sau cel puţin au crescut), dar mărimea acestor creşteri şi trendul real rămân sub presiuni majore.
2. Costul vieţii, inflaţia şi puterea de cumpărare
Pe de altă parte, costul vieţii şi inflaţia atacă din ce în ce mai puternic veniturile românilor. Rata anuală a inflaţiei a fost estimată de BNR la 9,6% pentru finalul anului 2025, după o revizuire în creştere.
În octombrie 2025, rata anuală a inflaţiei s-a situat la 9,8%, conform altui raport recent.
Costul vieţii — măsurat în termeni de consum individual real sau AIC (consum individual al gospodăriilor) — plasează România încă sub media UE, dar cu o evoluţie care nu compensează ritmul creşterii de preţuri. Conform unui articol ce citează date Eurostat, România ar fi ajuns în 2022 la circa 86% din media UE pentru AIC pe cap de locuitor, dar diferenţa rămâne mare.
În concluzie: salariile nominale cresc, dar preţurile — pentru bunuri, energie, servicii — cresc mai rapid sau cel puţin menţin ritm constant. Astfel, puterea efectivă de cumpărare scade.
3. De ce „pe hârtie creşte, dar în realitate scade”
A. Ritmul inflaţiei vs creşterea veniturilor
Chiar dacă veniturile nominale au majorări, inflaţia de aproape 10% agravează diferenţa. O majorare salarială de 6-7% nu compensează o inflaţie de 9-10%. Efectul: salariul în termeni reali — ceea ce poţi cumpăra cu el — scade.
B. Distribuţia inegală a creşterilor
Creşterile salariale nu sunt uniforme. Zonele urbane, industriile specializate sau IT‐ul au câştiguri mult peste medie; alte sectoare — retail, hoteluri/restaurante, construcţii — rămân mult în urmă. La cei mai mulţi angajaţi, creşterile sunt modeste.
C. Creşterea costurilor cu viaţa
Preţurile energiei, utilităţilor, alimentelor — toate sunt presiuni serioase. Nu există semnal că majorarea salariilor ar acoperi aceste creşteri. În plus, pentru mulţi români, salariul mediu este o valoare statistica: cei efectiv plătiţi primesc mai puţin.
D. Expectativa vs realitate
De multe ori, majorarea salarială „anunţată” sau „mediatizată” nu reflectă imediat câştigul real al angajatului, după impozite, contribuţii, tarife majorate. De aici apare senzaţia de „pe hârtie creşte, în buzunar nu”.
4. Ce spun autorităţile şi ce spune raportul BNR
BNR, în analiza sa privind inflaţia, atrage atenţia că ajustarea veniturilor trebuie să fie însoţită de politici macroeconomice prudente. De exemplu, din raportul din august 2025: „Pe lângă analiza evoluţiilor economice, monetare şi financiare, raportul prezintă proiecțiile trimestriale şi implică că presiunile inflaţioniste rămân semnificative.”
De asemenea, este subliniat faptul că o rată a inflaţiei aproape de 10% nu poate fi combătută doar prin majorări salariale nestructure, deoarece ar putea genera efecte secundare – deprecierea monedei, presiuni suplimentare pe piaţa muncii, etc.
5. Ce înseamnă pentru angajatul de rând
Pentru un angajat mediu român, aceste date au impact direct:
Creşterea salarială nominală (ex: +6% în martie 2025) nu acoperă creşterea costului vieţii (+9-10%).
Dacă salariul net este ~5.500 lei în iulie 2025 (site INS) , dar preţurile se ridică, calitatea reală a vieţii poate să scadă.
În industrii cu salarii sub medie, creşterile sunt mai mici şi impactul inflaţiei mai dur.
Diferenţele regionale persistă: Bucureşti, Cluj, Timiş — cu salarii reale mai mari; în rest — segmentări clare.
Creșterea venitului rămâne o iluzie atâta timp cât costul vieții crește exponențial mai mult
Ruptura dintre ce arată cifra salariului şi ce simte buzunarul există şi se amplifică. România trăieşte un paradox: majorările salariale se anunţă, dar puterea reală de cumpărare scade. De aici rezultă frustrarea angajaţilor, tensiunea asupra companiilor şi presiunea asupra politicilor publice.
Autoritățile, angajatorii și sindicatele trebuie să ţină cont de realitatea concretă: salariile trebuie să crească mai repede decât inflaţia, iar creşterea trebuie distribuită echitabil. Altfel, creşterea pe hârtie devine un gest simbolic, nu o realitate materială.
