Salariul minim european: Cât mai au de așteptat românii

Acest salariu nu va fi același pentru toate statele, ci se va diferenția, cel mai probabil, în salariu pentru zona euro și salariu pentru statele non-euro.

În acest context, parlamentarii au depus un proiect de lege pentru completarea articolului 164 din Codul Muncii, care prevede majorarea salariului minim brut etapizat, astfel încât să se ajungă la un procent de 60% din salariul mediu brut până în anul 2024.

”Prezenta inițiativă vizează corelarea procentuală a valorii salariului minim național brut cu aceea a salariului mediu național brut pentru a conferi o garanție reală asigurării unui nivel de trai decent pentru cetățeni. În acest sens, în acord cu demersurile europene în materie, propunem ca valoarea salariului minim național brut să nu poată reprezenta mai puțin de 60% din valoarea salariului mediu național brut. Comisia Europeană a constatat necesitatea de a demara discuțiile privind un salariu minim european și a lansat deja prima etapă a consultării cu partenerii sociali. În condițiile în care se manifestă în mod concret și constant interesul pentru a fi asigurate mediului privat, în plan european și național, condiții optime de dezvoltare, societatea trebuie să realizeze că, într-o economie sănătoasă, pachetul mediului privat include drepturi și obligații corelative. Toate drepturile acordate acestui adevărat motor al economiilor naționale trebuie însoțite de obligații corelative. Or, în categoria acestor obligații este esențial să reținem asigurarea sustenabilității economiei naționale și a nivelului de trai decent pentru populație”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.

Potrivit inițiatorilor proiectului, demersul legislativ urmărește să reducă decalajele între statele europene și cetățenii acestora, să garanteze asigurarea standardelor și condițiilor minime de trai decent pentru populație, să diminueze migrația forței de muncă autohtone și să reducă șomajul voluntar generat de lipsa de atractivitate a salariului minim.

Câștigul salarial mediu brut, pe care a fost fundamentat bugetul în 2020, este de 5.429 lei, iar salariul minim brut, de 2.230 lei, ceea ce înseamnă un procent de 41% din salariul mediu brut. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu nominal net au fost de 7.488 lei și s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice, iar cele mai mici, de 1.781, în hoteluri și restaurante.

”După acest Covid, s-a pus din ce în ce mai mult problema unui salariu minim la nivelul Uniunii Europene, dar unul este salariul minim în Franța, și altul în România, Bulgaria sau Cehia. Probabil că se va merge tot pe principiul unui procent din salariul mediu. Oricum există două Europe, asta este evident, zona euro și zona non-euro și atunci se va stabili un salariu minim pentru zona euro, iar pentru zona non-euro un procent din salariul mediu. Trăim deja vremuri grele, iar oamenii aceștia care pleacă la munci sezoniere nu pleacă de bine, pentru că, deși speram cu toții că ne-am dezvoltat, că suntem o economie de piață care absoarbe forță de muncă, era la un moment dat penurie de forță de muncă, iată că, după ce au venit 1,5 milioane de români din afară, noi nu am reușit să le asigurăm locuri de muncă. Noi în Legea salarizării am stabilit un salariu minim de 2.500 de lei pentru 2022, evident, cu o diferențiere pentru studiile superioare. Dar avem o altă soluție, cea legată de indicii de ierarhizare a salariilor într-o întreprindere, care a trecut de Senat și a ajuns din nou la Camera Deputaților, după ce a trimis-o Iohannis la reexaminare. Potrivit acesteia, dacă un debutant sau un necalificat ia salariul minim cel care are o specializare, o vechime, o calificare, este maistru sau inginer va avea departajat salariul de încadrare cu 1,2, 1,3 și așa mai departe. Deci îi mai dai 20 de procente din salariul minim pentru calificări. Probabil că cei de la Guvern, care au lăsat Parlamentul să decidă în această chestiune, s-au gândit că nu există soluții de salvare bugetară decât crescând salariile în toată țara, nu doar în sistemul bugetar, iar cei din sistemul privat să rămână undeva, în zorii revoluției industriale. Soluția aceasta a fost în Codul Muncii până în 2010, când a scos-o Boc și a dus la ruperea dialogului social și la comprimarea tuturor grilelor de salarizare, creștea salariul minim și ajungea necalificatul sau debutantul să ia același salariu cu unul care avea 20 de ani vechime și calificări și studii superioare”, a declarat deputatul Adrian Solomon pentru national