Potrivit lui Cristian Popa, inteligența artificială este soluția pentru România. Aceasta ar putea juca un rol esențial în reducerea presiunilor inflaționiste prin optimizarea și creșterea eficienței.
„După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, am avut mai multe astfel de supercicluri: mai întâi, perioada de creştere peste aşteptări din America şi Europa din anii ’60 când se investea masiv în infrastructură, urmată de un alt superciclu bazat pe globalizare, iar în ultimele decenii s-a remarcat explozia „tech”.
Din perspectiva stabilităţii preţurilor, în opinia multor specialişti, principalele megatrenduri care vor sta la baza viitorului superciclu economic sunt „cei patru D”: decarbonizarea, digitalizarea, deglobalizarea şi demografia. Aceşti factori pot reprezenta motivul pentru care presiunile inflaţioniste este posibil să rămână ridicate chiar şi în economiile avansate, mai ales când intervine şi cel de-al cincilea „D”: datoriile publice în creştere.
Inteligenţa artificială poate ameliora însă consecinţele acestora crescând productivitatea, deci oferta de bunuri şi servicii, sprijinind acumularea de capital şi stimulând astfel activitatea economică. Astfel, într-un viitor în care băncile centrale înfruntă aceste schimbări structurale, un factor crucial în ameliorarea presiunilor inflaţioniste îl poate reprezenta AI-ul, prin optimizarea şi creşterea eficienţei. Deci inteligenţa artificială poate ajuta în lupta cu inflaţia, sporind oferta„, a declarat Cristian Popa, la o conferinţa dedicată industriei bancare şi financiare.
Ne aflam în cea de-a patra revoluţie industrială
Oficialul BNR mai spune că, sunt mai șanse ca, în prezent, să ne află la începutul celei de-a patra revoluţii industriale.
„Pentru că cele două tipuri de inteligenţă exact asta vor face: se contopesc şi nu se înlocuiesc una pe cealaltă, contrar percepţiei populare. Ne putem raporta la AI astfel: este o unealtă, o „şurubelniţă inteligentă” care poate amplifica creativitatea şi productivitatea, deschizând uşi către domenii de inovare până acum neexplorate.
Nu ştim cum va arăta viitorul, însa istoria este un bun punct de plecare. Şi fie că a fost vorba de apariţia motoarelor cu abur sau de creşterea productivităţii prin adoptarea calculatoarelor, inovaţia a remodelat mereu piaţa muncii şi nivelul de trai în moduri neaşteptate, creând noi oportunităţi de angajare şi imaginând domenii de activitate care presupun o cooperare din ce în ce mai strânsă între om şi maşini. Însă aceste schimbări nu vor avea loc subit.
Trecerea de la entuziasmul iniţial legat de AI la înglobarea sa productivă în economie este un proces care necesită timp, răbdare şi adaptare continuă. Este posibil ca jobul de peste 20 de ani al copiilor noştri nici să nu existe astăzi”, a subliniat Cristian Popa.
Efectele tehnologiei artificiale vor fi vizibile pe termen lung
Specialistul mai spune că efectele tehnologiei artificiale se vor vedea în timp pentru că este nevoie de un proces gradual de adaptare și consolidare a colaborării dintre oameni și tehnologie.
„Există, însă, şi riscuri asociate cu protecţia datelor sau cu interpretarea lor incorectă de către AI, care ne determină să privim cu o oarecare reticenţă, transformarea asistentului digital într-un expert în managementul riscului bancar sau în luarea deciziilor de acordare a creditelor.
Am convingerea că ne aflăm într-o etapă a progresului tehnologic care ne poate transforma în câştigătorii zilei de mâine, însă, la fel ca în implementarea deciziilor de politică monetară, trebuie să folosim un dozaj adecvat şi să ne aşteptăm la o evoluţie graduală, cântărind în permanenţă oportunitatea fiecărei mişcări pe care o vom face pentru a ne construi un viitor digital cu o expunere limitată la risc. Însă, pentru a avea produse şi servicii financiare care să corespundă nevoii de progres a societăţii şi să fie, în acelaşi timp, sigure pentru utilizatorii lor, trebuie să păstrăm şi o doză de prudenţă în acţiunile noastre.
Rolul major pe care îl au băncile centrale în menţinerea stabilităţii financiare ne obligă să manifestăm o deschidere controlată faţă de schimbările pe care noile tehnologii le pot aduce în vieţile noastre”, a adăugat reprezentantul BNR.
Citește și: Semnal de alarmă din partea unui economist șef BNR: Nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai
Este nevoie de o abordare prudentă
Mai mult, specialistul BNR spune că trebuie menținută o abordare prudentă. Băncile trebuie să acționeze cu responsabilitate, nicidecum să ia decizii primite, pentru că ar putea fi afectată stabilitatea financiară.
„Mizele sunt prea mari pentru a ne grăbi şi a strica lucruri. Nici nu ne vom opune inovaţiei, cum au făcut luddiţii, ci o vom susţine, însă cu un ochi la macrostabilitate. Este de aşteptat ca banca centrală să aibă o abordare „risk based” în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, permisivă spre activităţile non-critice ale bankingului, dar fermă în legătură cu activităţile core.
Dacă facem o paralelă cu modul în care conducem o maşină, abordarea noastră, ca bancă centrală, va fi mai degrabă să nu călcăm pedala de acceleraţie pentru a mări viteza, dar nici nu vom acţiona inutil pedala de frâna pentru a stopa progresul. Ce vom face însă este să conducem prudent, frânând uşor atunci când va fi nevoie, asigurându-ne că vom avea tranziţia lină şi sigură pe care ne-o dorim cu toţii către sectorul bancar al viitorului.
Bineînţeles că pot exista şi consecinţe neprevăzute, dar văzând potenţialul transformativ al acestei tehnologii, nu este înţelept să lăsăm acest tren al inovaţiei capabil să sporească bunăstarea să plece fără noi”, a mai spus Cristian Popa, prezent la conferinţa „Slalom printre schimbări: Provocări şi inovaţii în sectorul financiar-bancar şi de asigurări”, organizată de Institutul Naţional de Statistică şi grupul de presă MediaUno.
