Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care controlează prin companiile Spedition UMB, Tehnostrade și SA&PE Construct cel mai mare grup de construcții din România, cu afaceri cumulate de aproximativ 14,3 miliarde de lei, a intrat decisiv pe zona de industrie grea. După ce în 2024 a preluat combinatul Oțelul Roșu din Caraș-Severin, antreprenorul se pregătește acum să facă un nou pas major într-un sector aflat în declin accelerat.
Într-un context în care lipsa unei strategii industriale și condițiile economice dificile au dus la prăbușirea unor coloși cu tradiție, Dorinel Umbrărescu este interesat de preluarea activelor ArcelorMittal Hunedoara, combinat care și-a oprit definitiv producția în septembrie 2025. În paralel, antreprenorul a analizat și posibilitatea de a intra în procesul de salvare a Liberty Galați, companie cu afaceri de 2,2 miliarde de lei în 2024, aflată în prezent într-un blocaj sever.
De la transporturi internaționale la cel mai mare constructor din România
Originar din Tănăsoaia, Dorinel Umbrărescu și-a construit afacerile în județul Bacău, pornind de la un început modest. Primele sale investiții au fost două camioane folosite pentru transporturi internaționale, activitate care a stat la baza dezvoltării ulterioare a grupului Spedition UMB.
Astăzi, cele trei companii controlate de Umbrărescu sunt implicate în cele mai importante proiecte de infrastructură din România, inclusiv construcția Autostrăzii A7, care va lega Moldova de Capitală. Acest portofoliu solid din construcții a creat premisele unei extinderi strategice către producția industrială.
Pariul pe Oțelul Roșu, primul pas în industrie
În 2024, Dorinel Umbrărescu a făcut primul pariu major în industria grea, prin achiziția combinatului Oțelul Roșu, din județul Caraș-Severin. Tranzacția, estimată la aproximativ 12 milioane de euro, a vizat repornirea unei unități cu tradiție, destinată producerii de componente metalice necesare activităților din construcții.
Combinatul avea o capacitate anuală de 850.000 de tone de oțel lichid, însă producția fusese oprită încă din 2013. Anterior preluării, unitatea, operată prin firma Samtec Mondo Technology Industry, intrase în insolvență cu mai bine de un deceniu în urmă.
ArcelorMittal Hunedoara, de la simbol industrial la oprirea definitivă a producției
Interesul pentru ArcelorMittal Hunedoara vine pe fondul declinului profund al siderurgiei românești. Combinatul din Hunedoara, rezultat al dezvoltării de peste un secol a Uzinelor de Fier Hunedoara, era în 1989 un pilon al industriei naționale, cu o capacitate de producție de 4,2 milioane de tone anual.
Oțelul produs aici alimenta construcția de vagoane, automobile, mașini agricole, infrastructura feroviară și industria de apărare, alături de Sidex Galați și alte mari unități siderurgice din țară. În 2003, la momentul privatizării către grupul ArcelorMittal, combinatul mai producea aproximativ 300.000 de tone și avea circa 6.000 de angajați.
Cel mai bun an din ultimele două decenii a fost 2006, când ArcelorMittal Hunedoara a raportat afaceri de 746,5 milioane de lei și un profit net de 22,5 milioane de lei, la un efectiv de 1.913 angajați, potrivit datelor oficiale. În septembrie 2025, însă, producția a fost oprită definitiv.
Tranzacția cu UMB Steel, un colac de salvare pentru activele Hunedoarei
În acest context, acordul semnat pentru vânzarea activelor ArcelorMittal Hunedoara către UMB Steel, companie asociată lui Dorinel Umbrărescu, a fost privit ca o soluție de avarie. Tranzacția, estimată la 12,5 milioane de euro, include transferul unor active și al unor datorii aferente, inclusiv obligații de mediu.
Mișcarea ar putea marca nu doar salvarea unor capacități industriale, ci și începutul unei repoziționări a industriei siderurgice în jurul unor jucători români cu forță financiară.
Industria grea, lovită în lanț în ultimii ani
Declinul nu este limitat la siderurgie. În 2022, Alum Tulcea, controlat de Alro Slatina, a oprit producția, invocând explozia costurilor cu energia și gazele naturale. La acel moment, combinatul avea 792 de angajați și era singurul producător de alumină calcinată din România, cu o capacitate anuală de 600.000 de tone.
Totodată, combinatele de îngrășăminte chimice Donau Chem din Turnu Măgurele și Ga Pro Co din județul Neamț au fost scoase de mai multe ori la vânzare, prin negocieri directe, după intrarea în dificultate financiară. Lichidatorul judiciar a semnalat în repetate rânduri lipsa investitorilor dispuși să preia riscurile din acest sector.
Un alt moment simbolic pentru industria românească a fost închiderea fostei platforme IMGB la finalul anului 2019, urmată de achiziția acesteia de către SIF Banat-Crișana.
Strategia lui Umbrărescu, între infrastructură și reconstrucție industrială
Prin aceste mișcări, Dorinel Umbrărescu pare să construiască o strategie integrată, în care producția industrială să susțină direct marile proiecte de infrastructură derulate de grupul său. Într-o perioadă în care statul român nu a reușit să contureze o politică industrială coerentă, inițiativele antreprenorului din Bacău capătă o miză care depășește interesul strict de business și se apropie de o posibilă reconstrucție a unor ramuri industriale strategice.
