Date recente arată că aproximativ un copil din trei între 11 şi 15 ani raportase stări frecvente de tristeţe, serviciile de sănătate mintală pentru tineri rămân insuficiente, iar datele oficiale arată creşteri în incidenţa episodului depresiv între 2013-2019.
Date recente privind starea emoţională a tinerilor
Un raport realizat în 2023 de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) cu sprijinul UNICEF România arată că aproape 33 % dintre adolescenţii români cu vârste între 11 şi 15 ani au declarat că au avut o dispoziţie tristă de mai multe ori într-o săptămână.
Aceasta este mult peste media analizată pentru 45 de ţări care participau la acelaşi studiu (13 %).
În acelaşi context, raportul precizează că în România, într-un studiu din 2020 cu circa 10.000 de adolescenţi, 48,9 % au declarat că au avut cel puţin o dată gânduri de suicid, 27,1 % au fost trişti „tot timpul”, iar 21,5 % au declarat că s-au simţit depresivi în ultimele şase luni.
Datele sugerează o vulnerabilitate emoţional-psihologică importantă în rândul tinerilor.
Evoluţia diagnosticelor la copii şi adolescenţi
Conform documentelor oficiale, incidenţa episodului depresiv în grupa de vârstă 0-19 ani a crescut în România între 2013 şi 2019. Astfel:
În 2013: 14,3 cazuri noi la 100.000 locuitori.
În 2016: 19,5 cazuri la 100.000 locuitori.
În 2019: 21,9 cazuri la 100.000 locuitori.
Această creştere indică o tendinţă de amplificare a diagnosticării (sau a raportării) episoadelor depresive la copii şi adolescenţi. Totuşi, cifrele rămân relativ mici în termeni de prevalenţă comparativ cu semnalele privind starea emoţională.
Servicii, intervenţii şi decalaje structurale
Raportul „Sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor din România – Scurtă radiografie” realizat de UNICEF subliniază că aproximativ 22.000 de copii şi adolescenţi trăiesc cu un diagnostic cunoscut de boală mintală în România.
Documentul mai arată că aproximativ 9 % dintre copiii cu vârste 0-18 ani au nevoie de servicii de sănătate mintală anual, dar accesul efectiv la servicii specializate este mult mai redus.
De asemenea, analiza evidenţiază că simptomele sunt subdiagnosticate şi serviciile de intervenţie timpurie sunt insuficiente: „pacienţi cu tulburări mintale sunt adesea invizibili în statisticile naţionale”.
Ce spun specialiştii şi implicaţii pentru viitor
Psihiatrii şi specialiştii în sănătate publică trag semnale de alarmă privind efectele pe termen lung ale stării de bine emoţionale scăzute la tineri: risc mai mare de abandon şcolar, probleme de adaptare socială, creşterea comportamentelor autodistructive. Datele mai arată că pandemia COVID-19 a agravat contextul emoţional al tinerilor, prin restricţii, izolări şi disrupţii şcolare.
În lipsa unei intervenţii rapide, creşterea stării de fragilitate psihologică poate genera costuri mari în sistemul de sănătate, dar şi pierderi sociale: performanţă scăzută la şcoală, creşterea absenteismului şi vulnerabilitate economică în rândul tinerilor.
