România intră într-o iarnă dificilă, cu sute de mii de gospodării aflate în sărăcie energetică. Raportările ANRE, statisticile Eurostat și evaluările FMI conturează un tablou îngrijorător privind consumul, accesul la energie și lipsa resurselor pentru încălzire.
O iarnă care pune presiune pe bugetele tuturor, dar lovește disproporționat gospodăriile vulnerabile
Pe măsură ce temperaturile scad, problema sărăciei energetice se apropie de punctul critic. În România, iarna vine cu facturi în creștere, cu un consum mai mare de energie și cu o realitate dureroasă: există sute de mii de familii care nu își permit nici măcar nivelul minim de încălzire necesar.
Raportările Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) din ultimii doi ani arată o scădere vizibilă a consumului casnic pe fondul creșterii prețurilor. Aceasta nu reflectă eficiență energetică, ci renunțarea voluntară la confort. Familiile cu venituri mici reduc temperatura din locuință, limitează folosirea electrocasnicelor și ajung în situația în care locuințele sunt încălzite insuficient.
Problema nu este una punctuală. Statisticile recente ale Eurostat, indicatorul inability to keep home warm, arată că România se află constant peste media Uniunii Europene în ceea ce privește proporția populației care nu poate menține locuința la o temperatură adecvată în timpul iernii.
În paralel, în raportul Article IV publicat de FMI, România este menționată drept una dintre economiile europene unde ponderea populației vulnerabile la creșterile de prețuri la energie este ridicată structural, din cauza veniturilor mici și a clădirilor ineficiente termic.
Ce arată cifrele ANRE despre consumul românilor
Datele ANRE, analizate pe segmente de consum, arată un fenomen care se repetă an de an: gospodăriile cele mai sărace sunt cele care reduc cel mai mult consumul atunci când prețurile cresc. Este un mecanism de apărare, dar are consecințe grave pentru sănătate.
Pe facturi, consumul scade. În realitate, frigul din apartamente crește. Mii de familii din mediul urban trăiesc cu calorifere închise ore întregi, cu centrale setate la temperaturi minime sau cu sobe alimentate doar ocazional.
ANRE notează în rapoartele sale că pe fondul scumpirilor din energie, consumul mediu casnic a scăzut cu până la 10% în unele regiuni, dar această scădere este asociată în special cu gospodăriile cu venituri reduse, nu cu cele eficiente energetic.
Fenomenul este și mai vizibil în orașele unde sistemele centralizate au probleme cronice. Românii racordați la sisteme fragile, cu pierderi mari pe rețea, ajung să plătească mult, dar să primească puțină căldură. În aceste zone, reducerea consumului devine o obligație impusă de realitate, nu o alegere.
Datele Eurostat: România, între statele cu cea mai mare dificultate în a-și încălzi locuințele
Eurostat publică anual indicatorul care măsoară proporția populației ce nu își poate menține locuința la o temperatură adecvată în sezonul rece. România rămâne printre țările cu nivel ridicat de sărăcie energetică, depășită doar de câteva state est-europene.
Ultimele date arată că milioane de cetățeni europeni se confruntă cu această problemă, dar România se situează constant peste media UE.
Acest indicator, folosit în analize europene ca barometru al sărăciei energetice, confirmă realitatea din teren: familiile cu venituri mici reduc consumul pentru a putea supraviețui financiar.
Pentru Eurostat, „incapacitatea de a menține locuința caldă” nu este doar un detaliu statistic. Este un indicator asociat direct cu starea de sănătate, productivitatea economică, mortalitatea de iarnă și vulnerabilitatea socială.
FMI: România este structural vulnerabilă la șocurile din energie
În analiza Article IV, FMI avertizează că România are o combinație dificilă: venituri medii mici, o pondere mare a locuințelor vechi și o rată scăzută de modernizare a infrastructurii energetice la nivel urban și rural.
În interpretarea Fondului Monetar, aceasta este o vulnerabilitate care amplifică sărăcia energetică în perioadele de volatilitate a prețurilor.
FMI subliniază că măsurile de plafonare, deși au protejat o parte a populației în perioada de criză, nu pot substitui investițiile în eficiență energetică, modernizarea sistemelor de termoficare și programele de reabilitare termică, domenii în care România avansează lent.
Sute de mii de gospodării se pregătesc pentru o iarnă sub linia confortului termic
În mediul urban, familiile cu venituri mici sunt afectate în primul rând. În zonele fără termoficare funcțională, centrala de apartament sau soba devine singura soluție. Dar combustibilul pentru sobe s-a scumpit, iar prețul energiei electrice rămâne un factor de presiune.
În mediul rural, situația este și mai pronunțată. Locuințele sunt vechi, izolația este slabă sau absentă, iar încălzirea cu lemne devine prohibitivă pentru multe familii.
Există județe unde peste 15–20% dintre gospodării se află în risc de sărăcie energetică severă. Iar aceste date se suprapun, de cele mai multe ori, cu zonele în care populația vârstnică este majoritară.
Un fenomen invizibil în restul anului, dar devastator în lunile de iarnă
Sărăcia energetică nu se vede pe stradă. Nu apare în statistici obișnuite precum rata șomajului sau venitul mediu.
Dar ea se vede în locuințele în care temperatura nu trece de 17–18 grade, în bătrânii care sting caloriferul pentru a economisi bani, în copiii care învață îmbrăcați în haine groase, în familiile care aleg între plata energiei și cumpărarea alimentelor.
Acesta este contextul în care România intră în noul sezon rece: cu un sistem de termoficare fragil în multe orașe, cu prețuri instabile și cu sute de mii de familii expuse riscului de a nu-și putea încălzi locuința.
