Declarațiile făcute de Alfred Simonis deschid una dintre cele mai sensibile și amânate dezbateri din administrația românească: viabilitatea comunelor foarte mici într-un sistem bugetar care nu mai poate susține funcționarea de bază a acestora.
Mesajul transmis de liderul din Banat este unul direct și lipsit de ambiguitate. Fără intervenții structurale, statul riscă să întrețină artificial localități care nu își pot plăti nici salariile, nici iluminatul public.
Tema nu este una teoretică. Potrivit președintelui CJ Timiș, anul în curs este primul în care Guvernul nu a mai intervenit din fondul de rezervă bugetară pentru a sprijini localitățile aflate în dificultate. În lipsa acestor alocări, unele comune au ajuns în imposibilitatea de a-și asigura funcționarea curentă.
„Guvernul ar trebui să înțeleagă ceva. Este primul an în care Guvernul nu vine din fondul de rezervă bugetară să sprijine localitățile. Eu înțeleg că nu trebuie sprijinite toate la fel, dar există în România localități ale căror bugete de la începutul anului nu pot asigura funcționarea, salarizarea și iluminatul public în comună. Nu vorbim de investiții. Ori dacă tu Guvern ai hotărât că acea comună rămâne comună și nu o comasezi cu o altă localitate, ești obligat să îi susții această finanțare. Că nu ai altă variantă. Altfel stingem lumina. Și nu mai plătim salarii.”, a declarat Alfred Simonis la Interviurile Express.
Un sistem administrativ care nu mai ține cont de realitatea demografică
Problema identificată de conducerea CJ Timiș nu este una izolată, ci structurală. România funcționează încă pe o hartă administrativă gândită pentru o populație mult mai numeroasă, într-un context economic și social complet diferit. În județul Timiș există comune cu câteva sute de locuitori, care au aceleași obligații administrative ca localități de câteva mii.
Simonis susține că menținerea acestui sistem nu mai este sustenabilă și că discuția despre comasare nu mai poate fi evitată.
„Cred că localități de 100, 200, 500 de locuitori, nu mai trebuie să existe. Ele ar trebui comasate cu localități mari, să facem un minim de 3, 4, poate 5.000 de locuitori, având astfel și acces la fonduri europene mai facil. Pentru că și fondurile europene se dau în funcție de populație.”, a explicat președintele CJ Timiș.
Această abordare pune accentul nu doar pe eficiența bugetară, ci și pe capacitatea reală a comunităților de a se dezvolta. În forma actuală, multe comune mici nu pot accesa fonduri europene relevante, tocmai din cauza populației reduse și a lipsei de capacitate administrativă.
Intervenția județului, soluție temporară într-un vid decizional
În lipsa unei decizii guvernamentale clare privind comasarea administrativă, CJ Timiș a ales să intervină punctual, pentru a preveni blocaje critice în funcționarea localităților. Intervențiile au vizat situații urgente, în care riscul era oprirea unor servicii publice de bază.
„Cred că trebuie făcută o comasare, evident, dar cred că până când Guvernul ia taurul de coarne și face această comasare, nu poți lăsa în beznă localități și de aceea noi am intervenit din fondul de rezervă al județului Timiș în 7-8 situații ori pentru a cofinanța proiecte europene, ori pentru a plăti salariile și iluminatul public în localitate. Dacă ai hotărât că e comună una cu 150 de locuitori, ajut-o să trăiască, dacă nu, comaseaz-o și atunci înțeleg să nu-i mai dai bani.”, a afirmat Simonis.
Mesajul este unul de responsabilitate instituțională, dar și de presiune politică. Fără o reformă administrativă, județele ajung să joace rolul de „plasă de siguranță” pentru un sistem care nu mai funcționează coerent la nivel național.
O altă problemă majoră: localitățile sufocate de creșterea populației
În paralel cu declinul demografic din zonele rurale izolate, județul Timiș se confruntă cu o problemă opusă în jurul Timișoara. Localitățile periurbane au cunoscut o explozie a populației în ultimul deceniu, fără ca infrastructura publică să țină pasul.
Simonis a explicat că această realitate a determinat o schimbare de abordare în politica de investiții a CJ Timiș, cu accent pe educație și servicii publice de bază.
„Toate localitățile din jurul Timișoarei, de la Bucovăț, Moșnița, Giroc, Sânmihai, Săcălaz, Dudești, Becicherec, toate beneficiază de câte un proiect, aici presiunea e foarte mare. Și am identificat zone la marginea județului unde există creștere demografică însemnată și am finanțat acolo o școală. Deci investim acolo unde există nevoia de investiții.”
Această strategie reflectă o redistribuire a resurselor în funcție de nevoile reale ale populației, nu de granițele administrative rigide.
Județul Timiș, între depopulare și concentrare urbană
Datele demografice susțin această imagine fragmentată. Cea mai mică localitate din județ, Bara, are sub 300 de locuitori, în timp ce alte localități au pierdut peste jumătate din populație în ultimele decenii. În același timp, orașe precum Ciacova sau Sânnicolau Mare se mențin stabile sau cresc ușor, iar zona metropolitană a Timișoarei concentrează cea mai mare presiune demografică.
Județul Timiș are în prezent peste 650.000 de locuitori, cu o scădere semnificativă față de recensămintele anterioare, iar majoritatea populației trăiește în mediul urban. Această realitate face ca menținerea unui număr mare de comune foarte mici să fie tot mai greu de justificat din punct de vedere economic și administrativ.
