Satelitul Moscovei lansat în spațiu în anul 1972 se va prăbuși incontrolabil pe Pământ, fiind un potențial pericol pentru oameni. De mărimea unei mașini, capsula de aselenizare a sondei Kosmos 482, proiectată să ajungă pe Venus, va lovi lumea cu o viteză de sute de kilometri pe oră.
O bucată dintr-o navă spațială sovietică, veche de 53 de ani și proiectată să aterizeze pe Venus, urmează să se întoarcă pe Pământ weekend-ul viitor, însă nimeni, nici măcar specialiștii, nu știu cu precizie unde ar putea ateriza. Astronomii au restrâns zona de impact, deși nu o pot preciza cu exactitate.
Momentul impactului cu Pământul va fi în jurul datei de 10 mai
Momentul impactului cu Pământul va fi în jurul datei de 10 mai 2025. Însă, astronomi din Țările de Jos și Statele Unite au indicat regiunea unde este cel mai probabil ca satelitul să se prăbușească. Predicțiile vor fi mult mai clare în ultimele 24 de ore de dinaintea prăbușirii, relatează Live Science, citată de ziare.com.
Sonda Kosmos 482, construită și lansată de URSS în 1972, a fost construită în cadrul programului Venera, care a colectat date de pe suprafața lui Venus. O defecțiune a etajului superior al rachetei Soiuz, care a propulsat nava spre cer, i-a anulat misiunea. A lăsat nava fără viteza aptă pentru a ajunge la planetă, blocând-o pe o orbită eliptică în jurul Terrei.
În prezent, o analiză a telescopului, realizată de un cercetător spațial și observator de sateliți, a dezvăluit că modulul de coborâre al navei spațiale eșuate urmează să revină pe Pământ în jurul datei de 10 mai 2025.
„Deoarece acesta este un modul de aselenizare proiectat să supraviețuiască trecerii prin atmosfera lui Venus, este posibil să supraviețuiască intact reintrării prin atmosfera Pământului și impactului”, a notat într-o postare pe blogul său Marco Langbroek, lector de la Universitatea Tehnică Delft din Țările de Jos, cel care a descoperit revenirea iminentă a modulului de aselenizare. „Riscurile implicate nu sunt deosebit de mari, dar nici zero”.
Venera 8 a fost lansată în iulie 1972, dar sonda soră, Kosmos 48.2, s-a spart în două bucăți
Kosmos 48.2 a fost construită ca o sondă soră a Venera 8, fiind lansată în iulie 1972 pentru a deveni a doua navă (după Venera 7) care a aterizat pe suprafața fierbinte a lui Venus. Odată ajunsă acolo, Venera 8 a transmis date de pe Venus timp de 50 de minute înainte de a fi efectiv prăjită de atmosfera arzătoare.
În urma lansării eșuate, Kosmos 482 s-a spart în două bucăți, corpul principal și modulul de aterizare. Primul a reintrat în atmosfera Pământului la 9 ani după lansare, pe 5 mai 1981. Însă, nava de coborâre a rămas prinsă într-o orbită aflată în decădere lentă, care a durat peste 50 de ani.
Când modulul de aterizare cu o greutate de 495 de kilograme și 1 metru diametru va reveni pe Pământ, Langbroek anticipează că va călători cu aproximativ 242 km/h,deci riscul impactului său este comparabil cu cel al unui meteorit. Referitor la locul unde va ateriza nava sortită eșecului, Langbroek crede că este prematur de spus. Șansele cele mai mari sunt ca aceasta să aterizeze într-unul dintre oceane, așa cum s-a întâmplat cu misiunea eșuată Phobos-Grunt Venus, pe 15 ianuarie 2011.
CITEȘTE ȘI: NASA și pericolul viitorului omenirii. Răspunsul oferit la întrebarea care dă fiori întregii planete
