În afara peisajului de basm în care este situat, satul Mărgău din județul Cluj-Napoca se face remarcat prin faptul că locuitorii săi folosesc un limbaj secret, doar de ei înțeles. Această limbă a fost inventată în urmă cu peste 100 de ani, de geamgii din Munții Apuseni. Pe vremea respectivă, mulți dintre sătenii din Mărgău erau geamgiii și doreau să-și vândă marfa fără ca străinii să-i înțeleagă.
Sătenii care au inventat propria limbă
Prin acest limbaj doar de ei cunoscut, geamgiii din Mărgău își protejau marfa, dorind totodată să nu fie înțeleși de clienții străini. Astfel, ei păstrau confidențialitatea și transmiteau informații între ei. Limba secretă folosită de sătenii din Mărgău este cunoscută sub numele de „gumuțească” sau „limba de sticlă”.
„Când tocmeau cu clienții câte o lucrare, geamgiii se înțelegeau între ei ce prețuri să ceară, cât să mai lase din tarif și cum să se apuce de lucru. Toate acestea erau cuvinte rostite altfel, spre a nu înțelege posibilii clienți cum se înțeleg între ei.
Este un dialect cu niște artificii între literele cuvintelor, numai de mărgăuani știute. Încă de mici, copiii din sat învață aceste „artificii”. De-a lungul timpului oamenii din satele vecine au încercat să o înțeleagă și să o vorbească, dar nu au reușit”, a explicat Darius Golban, un tânăr inginer născut și crescut în satul Mărgău.
(CITEȘTE ȘI: Satul din România unde turiștii străini vor să ajungă măcar o dată. Denumirea localității este ciudată, iar peisajele uluitoare)
Limbajul secret al geamgiilor din Apuseni este unicat în România
De-a lungul anilor, odată cu avansul tehnologic și apariția geamurilor de termopan, cererea pentru geamgii și marfa lor a scăzut semnificativ. Totuși, limba „gumuțească”, a fost transmisă în satul Mărgău de la o generație la alta. În ciuda faptului că inițial mulți tineri nu au fost interesați să învețe sau să păstreze tradiția acestui limbaj, ei l-au învățat în mod involuntar de la bunici și părinți.
Intrigați de acest limbaj al locuitorilor din satul Mărgău, lingviștii clujeni au început să studieze istoria sa și au ajuns la concluzia că este unicat în România. Potrivit acestora, denumirea științifică asupra căreia s-au pus de acord este „argou profesional rural”, fiind „singurul de acest gen care s-a descoperit în România”.
„Moţască” înseamnă moț, adică locuitor ai Apusenilor şi ,„go” provine, probabil, de la denumirea dealului Golumbăţ, de unde s-a strămutat o parte din sat la 1340”, a declarat lingvistul Romulus Tudoran.
(NU RATA: Satul din România care nu există pe nicio hartă. Singurul semn care indică o așezare este o cruce imensă)
