Cătunul Străuți a ajuns aproape pustiu, însă casele ridicate pe acest așezământ au rămas și îi bucură pe trecători. La acest moment doar 4-5 oamenii au mai rămas în satul uitat de lume și de negăsit pe hărțile actuale ale țării. Casele părăsite de mai mulți ani au avut parte de răni adânci. Zidurile, ușile și ferestrele au devenit șubrede, lemnăria a putrezit, tavanele s-au lăsat sub greutatea podurilor, iar acoperișurile de paie au căpătat nuanța verde a mușchilor care au crescut pe ele.
„Unele case vechi din cătunul Străuți din Hunedoara, acum asimilat satului Grohot, au fost cumpărate de familii din București. Pot fi văzute, chiar dacă degradate, pe dealurile din jurul bisericii. Oamenii au spus că le vor recondiționa, pentru că vor să rămână satul rustic”, spune Mărioara, fiica Valeriei – una dintre puținele localnice din așezarea din munți.
Citește și: Așezarea unică din România în care toți locuitorii au același nume! Decizia pe care a trebuit să o ia oamenii pentru a se deosebi între ei
Biserica a fost uitată de lume
Străuţi a avut și o biserică, care a fost ridicată în 1866 şi are hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, scrie preotul Florin Dobrei, în volumul „Bisericile ortodoxe hunedorene” (Editura Eftimie Murgu, Reşiţa, 2010).
„Edificiul, acoperit integral cu tablă, a fost supus în anul 1937 unei ample reparaţii, suprafaţa interioară si exterioară a pereţilor fiind tencuită, iar şiţa clasică înlocuită cu tablă. Zestrea picturală a bisericii se rezumă doar la registrul împărătesc al tâmplei (executat în secolul al XIX-lea, într-o manieră populară, de un autor rămas necunoscut) şi la câteva icoane pe sticlă, de vechimi diferite. Anterior, obştea locală fusese deservită liturgic de o altă bisericuţă din bârne, mistuită de flăcări în martie 1849. Harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) îi atestă existenţa”, arăta preotul hunedorean, potrivit Adevărul
Vezi și: Sătucul din România fără oameni care e un colț de Rai. De ce a rămas nepopulată așezarea
