România se află într-o situație critică, cu un deficit foarte apropiat de cel care a dus Grecia în faliment acum 16 ani, când colapsul a fost efectul combinat al crizei globale din 2008-2010 și al politicilor eronate de redresare.
Inclusiv președintele interimar Ilie Bolojan avertizează că România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar - 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană. În ultimul timp, tot mai mulți economiști și specialiști au punctat riscul iminent în care se află România din cauza deficitului bugetar de 9,3% din PIB. Grecia a intrat în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
Semnale clare privind iminența crizei. Cum a ieșit Grecia din colaps
Pentru reducerea deficitului, începând cu anul 2010, Grecia a înghețat salariile, a tăiat bonusurile de sărbători, a crescut TVA și alte taxe, a început reformarea sectorului public și a crescut vârsta de pensionare. Apoi a început să vândă proprietăți de stat și a demarat privatizarea companiilor de stat din domeniul gazelor. În 2012 a trecut la tăieri de pensii și salarii și la recapitalizarea băncilor, măsuri culminând cu concedierea a 15.000 de bugetari.
Pentru a evita intrarea într-o situație similară, economiștii români, inclusiv cei ai BNR, au tras nenumărate semnale de alarmă, făcând apel la guvernanți să ia rapid măsuri. BNR a avertizat în raportul său din aprilie 2025 că dezechilibrul bugetar este „cea mai gravă amenințare la adresa stabilității financiare”, iar „corecția va fi inevitabilă și dureroasă”, cu sau fără sprijin extern.
Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank, a declarat recent că „România nu mai are luxul de a amâna măsurile dure”.
Avertismente în cascadă ale agențiilor de rating
Fitch a menținut ratingul României la „BBB-” cu perspectivă negativă, avertizând că deficitul bugetar ar putea ajunge la 7,5% din PIB. Astfel crește riscul unei retrogradări, ceea ce înseamnă costuri mai mari de finanțare pentru stat și sectorul privat. În plus, S&P Global Ratings a semnalat posibilitatea reducerii ratingului României la nivelul „junk” din cauza deficitului bugetar în creștere și a instabilității politice.
Pe 8 august 2025, agenția de rating Fitch va anunța dacă țara va fi retrogradată la statutul de „junk”, ceea ce înseamnă că țara noastră nu este recomandată investițiilor.
Creșterea TVA este iminentă
Analistul economic, Dragoș Cabat susținea recent la RFI că majorarea TVA-ului este iminentă, fiind soluția cea mai rapidă și cea mai simplă de a aduce bani în plus la bugetul de stat". Economistul a precizat că, pentru populație, creșterea TVA ar fi un puseu inflaționist, pentru că totdeauna atunci când crește TVA-ul, practic cresc prețurile.
La rândul său, Daniel Dăianu (foto) punctează că un asemenea deficit se explică și prin lipsa unui „simț al priorităților și urgențelor, o programare bugetară clarvăzătoare.. (...)
Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE, față de 34-35% la țările din regiune), este un handicap enorm. Să faci o corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune extrem de dificilă. Dar nu avem cale de întors, după greșelile din anii trecuți. Neglijarea necesității de venituri fiscale suplimentare își arată colții acum”, a spus Daniel Dăianu.
CITEȘTE ȘI: Cutremur după alegerile prezidențiale. Guvernul Ciolacu2 e pe făraș, TVA și taxe mărite. Va fi nevoie de FMI
Statul ar trebui să înceapă „să vândă din casă”
Analistul economic Adrian Negrescu a comentat pentru Adevărul că „suntem cu apa până la gât și riscăm să ne înecăm dacă nimeni nu ne va arunca un colac de salvare”.
Analistul arată că, după primele 3 luni ale anului, se observă o temperare a cheltuielilor cu bunurile și servicii. Însă, asta nu înseamnă că acestea scad, ci doar că cresc cu un ritm mai mic decât în anul 2024. În opinia sa, statul ar trebui deja „să vândă din casă”, așadar să scoată la vânzare pe Bursa de Valori București sau la licitație firmele de stat, activele de pe urma cărora să adune banii necesari pentru a acoperi găurile bugetare.
