Economistul și fostul oficial ONU Călin Georgescu are o poziție fermă împotriva monedei digitale. În viziunea sa, trecerea la o astfel de formă de plată reprezintă „sclavie pe pașaport”.
El consideră că acest sistem ar pune individul sub controlul unor entități care nu mai țin de stat, ci de mari corporații și investitori speculativi.
Călin Georgescu crede că amenințarea vine din partea corporațiilor
În mai multe interviuri, Georgescu a avertizat că adevărata amenințare pentru state nu vine doar din partea altor guverne, ci mai ales din partea corporațiilor globale. „Mai ales păstrarea identității statului în fața atacului entităților non-statale, adică a corporațiilor și «investitorilor strategici», de genul fondurilor speculative”, a declarat acesta.
Georgescu l-a elogiat pe Donald Trump, despre care spune că „este un erou. După Kennedy, este singurul președinte care s-a luat la trântă cu balaurul corporatist”. În opinia sa, numai printr-o economie bazată pe „creștinism aplicat”, un model suveranist-distributist, România ar putea să își păstreze libertatea și să își protejeze micii producători.
Pentru el, moneda digitală face parte dintr-un sistem menit să centralizeze controlul asupra populației. Din acest motiv, o numește direct o formă de „sclavie pe pașaport”, avertizând că odată acceptată, aceasta ar putea transforma oamenii în dependenți de mecanisme tehnologice și birocratice, pierzând astfel libertatea economică și personală.
Mugur Isărescu: euro digital nu va înlocui numerarul
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a adus o altă perspectivă asupra subiectului, în cadrul unei conferințe organizate la București. Oficialul BNR a subliniat că discuția despre moneda digitală este inevitabilă în contextul internațional, însă aceasta nu înseamnă renunțarea la numerar.
„Am citit ieri despre accelerarea procesului de introducere a unui euro digital, un euro digital care nu înlocuieşte numerarul în euro și – aşa cum spunea madame Lagarde, nu pentru că îi place să-și vadă semnătura pe bancnote, ci pentru că bancnotele rămân preferatele unei părţi din populaţie”, a precizat Isărescu.
Acesta a dat exemple din Suedia și Noua Zeelandă, state care au încercat să treacă spre o „societate fără numerar”. Ambele au eșuat, din două motive practice: reticența pensionarilor, care preferă cash-ul, și lipsa unor sisteme de securitate cibernetică invulnerabile. „Dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, «ne termină rușii», ne blochează plăţile în trei zile”, a avertizat guvernatorul BNR.
Pentru Isărescu, tranziția către digitalizare trebuie să fie graduală, calculată și susținută de o infrastructură solidă. El subliniază că numerarul va rămâne în circulație, fiind o garanție de stabilitate pentru cei care nu pot sau nu doresc să adopte metode digitale.
Alte observații ale lui Călin Georgescu despre economie
În afara criticii la adresa monedei digitale, Georgescu a ridicat în mod constant problema modelului economic actual din România. El susține că țara „nu mai produce nimic, nici măcar scobitori”, un simbol al decăderii industriale și al dependenței de importuri. A afirmat chiar, deși eronat, că România importă 90% din alimente, folosind acest argument pentru a pleda în favoarea sprijinirii micului producător și a autosuficienței alimentare.
În viziunea sa, „dezvoltarea durabilă” a fost deturnată de sensul inițial, devenind un instrument pentru stimularea consumului, nu pentru echilibru și sustenabilitate. Modelul capitalist ar fi, în opinia lui, falimentar, iar soluția ar fi o economie distributistă, bazată pe valori creștine și pe solidaritate socială.
Afirmațiile sale au stârnit însă reacții critice. Economistul Christian Năsulea, profesor la ASE, a replicat: „Este revoltător să auzi o asemenea aberație. Avem o creștere de 75% a producției industriale în ultimii 30 de ani”.
