De la data de 1 iulie, România urmează să intre într-un real punct de cotitură prin care se presupune că ar urma să fie redus deficitul bugetar. Dispare plafonarea de la facturile de curent electric, cea a alimentelor de bază și se vor scumpi o mulțime de produse și servicii. Se speculează că ar urma să crească inclusiv TVA-ul, de la 19% la 21%, chiar dacă Nicușor Dan se opune cu vehemență.
De mai bine de 3 săptămâni, nu se poate ajunge la consens între PNL, PSD, UDMR și USR privind facerea noului Guvern. Pe data de 20 iunie i-a expirat și mandatul lui Cătălin Predoiu, prim ministru interimar. Ilie Bolojan nu vrea să-i ia locul dacă nu crește TVA-ul, dar USR-iștii nu vor la guvernare dacă nu ia funcția șeful PNL.
De vinerea aceasta ar urma să înceapă discuțiile privind viitorul buget al țării, la reuniunea miniștrilor de Finanțe de la Luxemburg. Tánczos Barna, interimarul de la Finanțe, susține că nu va merge la discuții pentru că nu-și va păstra funcția. În acest context, de maximă incertitudine, există mai multe scenarii care vizează creșteri de taxe și impozite.
De exemplu, TVA-ul ar urma să rămână nemodificat doar pentru alimente și medicamente, unde valorează 9%. Vor crește accizele la tutun, alcool și zahăr. Impozitul pe dividende ar urma să crească de la 16% la 19%, iar cel pe profit s-ar majora.
Pentru a reduce deficitul bugetar, autoritățile ar urma să elimine o serie de cheltuieli. Fac parte din discuție și programele guvernamentale prin care erau ajutați o mulțime de cetățeni. Vor fi tăiate sporuri, tichete și alte beneficii, chiar și salarii.
Lupta pentru reducerea deficitului bugetar se va da chiar în această perioadă. Miza este uriașă, am putea pierde fondurile europene
Dacă deficitul bugetar nu va fi remediat, marea problemă nu este doar că am putea intra în criză, recesiune sau faliment. Riscăm să pierdem și fondurile europene, o resursă atât de importantă, de care depind o mulțime de proiecte publice și private. Pentru a nu se ajunge aici, autoritățile trebuie să meargă pe 8 iulie la Bruxelles să anunțe ce măsuri concrete vor lua.
„Avem câteva spitale care ar avea de câștigat dacă am putea să obținem șase-opt luni în plus. Deci acestea sunt proiecte unde deja avem construcția, practic, unde trebuie, de exemplu, să achiziționăm echipamentele medicale sau unde deja există un proiect aproape de finalizare”, a spus Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, în acest context.
