Un studiu publicat în Nature Communications arată că Europa s-ar putea confrunta cu veri mult mai lungi până la sfârșitul acestui secol, potentate de schimbările climatice și asemeni condițiilor de acum 6.000 de ani. Analiza sedimentelor lacustre sugerează o prelungire semnificativă a sezonului cald dacă tendințele actuale persistă.
Cercetătorii explică de ce vara se poate lungi în Europa până la 2100
Un nou studiu realizat de climatologi din cadrul Royal Holloway, University of London și publicat în revista Nature Communications avertizează că vara în Europa ar putea fi cu până la 42 de zile mai lungă până în anul 2100 dacă tendințele actuale de încălzire globală continuă. Pentru a ajunge la această concluzie, oamenii de știință au analizat sedimentele de la fundul lacurilor europene, care funcționează ca un fel de „calendar climatic” natural pe parcursul ultimelor 10.000 de ani.
Datele sedimentare oferă cercetătorilor o imagine asupra variațiilor sezoniere pe termen lung, iar în acest caz relevă că pattern-urile climatice actuale seamănă foarte mult cu cele de acum aproximativ 6.000 de ani, când sezonul cald în Europa dura aproape opt luni în anumite regiuni.
Cercetarea arată cum gradientul de temperatură influențează durata verii
Factorul cheie identificat de cercetători este ceea ce climatologii numesc „gradientul latitudinal de temperatură” (diferența de temperatură între Arctic și ecuator). Acest gradient determină circulația aerului și influențează modelele sezoniere ale vremii pe continent. Conform studiului, pe măsură ce Arcticul se încălzește mai rapid decât restul lumii — până la de patru ori mai repede decât media globală — diferența de temperatură scade.
O consecință directă a acestui proces este încetinirea curenților de aer ce traversează Europa, ceea ce prelungește condițiile de vreme caldă și reduce influența maselor de aer rece. Pentru fiecare grad Celsius cu care scade această diferență, vara europeană se poate lungi cu aproximativ șase zile, potrivit calculelor experților.
Proiecția climatologică prevede o vară marcată de temperaturi ridicate și impact extins
Dacă actualele tendințe de încălzire globală persistă fără reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră, continentul european ar putea vedea un sezon cald extins până la aproximativ nouă luni pe an până în 2100, adică diferența estimată de 42 de zile de vară în plus față de prezent. Această perspectivă seamănă mult cu condițiile naturale din urmă cu 6.000 de ani, când zona Arctică și nordul Europei erau deja mai calde și perioadele de vreme caldă se prelungiseră semnificativ.
Cercetătorii subliniază că, deși schimbările climatice au existat pe parcursul istoriei planetei, cea mai importantă diferență este ritmul și intensitatea actuală a transformărilor, alimentate de activitățile umane.
Oamenii de știință spun că în prezent schimbările sunt mult mai rapide decât în trecut
Dr. Celia Martin-Puertas, autoare principală a studiului, explică faptul că fenomenul nu este unic în istoria Terrei, dar ritmul actual este fără precedent în ultimii 6.000 de ani. Conform cercetătoarei, în timp ce clima a fluctuat natural în trecut, schimbările actuale sunt accelerate de emisiile antropice de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră.
O altă cercetătoare implicată în studiu, Dr. Laura Boyall, a remarcat că ceea ce se întâmplă acum nu este doar o variație naturală, ci o combinație de forțe naturale și feedback-uri climatice cauzate de om, lucru care dă amploare și viteză fenomenului.
Schimbările climatice deja transformă anotimpurile și condițiile meteorologice din Europa
Tendințele observate în ultimele decenii sugerează că vara europeană s-a extins deja în multe regiuni. Analize recente arată că sezonul de căldură nu se mai limitează strict la lunile tradiționale de vară, iar temperaturile ridicate persistă mai mult în primăvară și toamnă, afectând calitatea vieții, sănătatea publică și ecosistemele locale.
Exemple actuale ale acestor trenduri includ orașe ca Atena sau Tirana, unde perioadele de căldură intensă s-au extins semnificativ, atingând sau depășind 140 de zile în ultimii ani.
Extinderea sezonului cald este asociată cu o serie de riscuri grave: creșterea incidenței valurilor de căldură, afectarea sănătății populației, pierderi de biodiversitate, incendii forestiere mai frecvente și perturbări ale agriculturii și infrastructurii.
Consecințele unei veri cu 42 de zile în plus pentru societate și mediu
Un sezon cald extins va genera provocări complexe pentru statele europene. Valurile de căldură mai lungi pot provoca creșteri ale numărului de decese asociate temperaturilor extreme, în special în rândul persoanelor vulnerabile. Sistemele de sănătate și infrastructura urbană vor fi supuse unor cerințe crescute, iar resursele energetice vor fi amplu solicitate.
Ecosistemele afectate, inclusiv habitatele naturale și biodiversitatea, pot suferi pe termen lung, iar procesele meteorologice extreme, cum ar fi seceta sau inundațiile, vor deveni mai greu previzibile. Schimbările sezoniere puternice pot modifica ciclurile agriculturii, influențând producția alimentară și economiile locale.
Cercetătorii cer acțiuni globale urgente pentru adaptare și reducerea emisiilor
Pe baza concluziilor studiului, experții climatologi subliniază necesitatea unor strategii globale mai eficiente de reducere a emisiilor și de adaptare la noile condiții climatice. Reducerea gazelor cu efect de seră, trecerea la surse de energie curate și planificarea urbană care să țină cont de veri mai lungi sunt doar câteva dintre măsurile sugerate pentru a minimiza impactul viitor.
Fără astfel de măsuri, Europa ar putea ajunge într-un scenariu în care vara se transformă într-un anotimp prelungit și intens, cu implicații profunde pentru sănătate, economie și stabilitatea mediului înconjurător.
