La peste 7 decenii de la inaugurarea primului pod peste Dunăre dintre România și Bulgaria, emblematicul pod al Prieteniei Giurgiu–Ruse va deveni istorie. Acesta pregătește să facă loc, în imediata sa apropiere, unui pod de ultimă generație, adaptat standardelor actuale în transporturi.
Rețelele rutiere și feroviare ale României și Bulgariei sunt conectate de două poduri de anvergură peste fluviul Dunărea.
Noul pod costă 60 milioane de lei și ar putea fi gata în jurul anului 2030
Un al treilea pod, avut în plan de cele două țări, ar putea fi realizat în următorii ani, la aproape 8 decenii de la inaugurarea Podului Prieteniei între localitățile Giurgiu și Ruse.
Noul pod peste Dunăre, care va lega România și Bulgaria, este în pregătire și ar putea fi construit în jurul anului 2030, tot la Giurgiu.
Contractul pentru proiectarea podului este estimat la peste 60 de milioane de lei, sumă asigurată prin CEF 2 (Mecanismul pentru Interconectarea Europei). Acesta se află în prezent în faza de licitație publică. Pentru realizarea studiului de fezabilitate au fost depuse 11 oferte, acesta având ca termen de finalizare maximum 23 de luni.
Studiul va stabili amplasamentul viitorului pod Giurgiu–Ruse 2, tipul de pod (dacă va fi doar rutier sau rutier și feroviar), dar și valoarea estimată a construcției.
„Prin construcția acestui nou pod se urmărește creșterea eficienței tehnico-economice a rețelei de transport dintre România și Bulgaria, dar și pe axa europeană Nord–Sud, în noul context geopolitic”, spune Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR).
Podul Prieteniei a fost construit cu muncitori și deținuți politici
Construcția podului rutier și feroviar Giurgiu - Ruse are o istorie zbuciumată. A debutat în primăvara lui 1952, în vremuri istorice când, pe același traseu al Dunării, la circa 200 de kilometri, mii de români deținuți politici munceau la Canalul Dunăre–Marea Neagră, scrie Adevărul.
Peste câteva luni, imensul șantier al canalului fluvial a fost abandonat, numeroși muncitori și deținuți politici fiind trimiși pe noul șantier de pe Dunăre, menit să facă uitat eșecul proiectului regimului comunist al lui Gheorghe Gheorghiu Dej.
Potrivit autorităților vremii, proiectarea și construcția podului au fost sprijinite de Uniunea Sovietică. Alte țări prietene din blocul sovietic, Polonia, Cehoslovacia și Ungaria au asigurat marile tabliere metalice, mașini, utilaje și construcții mecanice sofisticate.
Lucrările la primul pod din secolul 20 între România și Bulgaria au început în luna martie 1952, pe ambele maluri ale Dunării. Pe țărmul românesc s-a ridicat un cartier muncitoresc pentru cazarea numeroșilor muncitori care aveau să fie trimiși pe șantier. De notat că peste o mie dintre oamenii care lucrau la pod, din ambele țări, proveneau din lagăre de muncă pentru deținuți politici.
Podul Noua Europă leagă Calafat de Vidin și a fost inaugurat în 2013
Podul Prieteniei (sau al Dunării) a fost inaugurat în vara anului 1954, fiind considerat unul dintre obiectivele cheie din primii ani de comunism. La 22 iunie 1954, în primul tren care a trecut peste fluviu şi a intrat din Bulgaria în România se afla premierul Valko Chervenkov, secretarul general al Partidului Comunist Bulgar, întâmpinat pe malul românesc de Gheorghiu Dej.
Două poduri rutiere și feroviare peste Dunăre au fost construite cu obiectivul de a lega infrastructura României și Bulgariei. Pe lângă Podul Prieteniei, al doilea pod rutier și feroviar peste Dunăre, între România și Bulgaria, a fost plănuit tot în anii ‘50.
Podul Noua Europă a fost construit în perioada 2007–2013 (anul inaugurării sale), între localitățile Calafat (România) și Vidin (Bulgaria), având un cost total de peste 200 de milioane de euro. Ambele construcții au aproximativ 2 kilometri.
