Criza geopolitică internațională atinge un punct culminant odată cu reuniunea de la Riad (Arabia Saudită). Federația Rusă și SUA discută, practic, o nouă reîmpărțire a lumii după scenariul Ialta. România este pe masa negocierilor.
Șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat miercuri seară, că în cadrul negocierilor SUA-Rusia de la Riad, delegația rusă a cerut o nouă împărțire a sferelor de influență. O cerintă care decurge de aici ar fi retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România.
„E un moment dramatic. Statele Unite au refuzat, în acest moment”
„Statele Unite au refuzat, în acest moment”, a precizat Diaconescu la Antena 3. Chestionat dacă România are garanții în acest moment că acest lucru nu se va întâmpla, fostul ministru de externe a recunoscut: „Nu avem garanții”. Fostul ministru de Externe a atras atenția că planeta se află într-un moment de cumpănă, istoric, care vizează și țara noastră. Momentan, Statele Unite au refuzat solicitarea reprezentanților lui Vladimir Putin.
„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Yalta.
Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americani. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibilitate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani privind criza ucraineană”, a comentat candidatul la alegerile prezidențiale din 2024.
SUA poate cere partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate NATO pe aliniamentul din 1997
În altă ordine de idei, fostul ministru a avertizat că, deși administrația Trump nu a dat curs invitației de a ceda influența sa asupra Europei de Est, în joc intră și ecuația NATO, care ar putea influența decizia finală a SUA.
„Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate, urmând ca, privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor.
În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi din perspectiva Rusiei necesar a fi limitată cât se poate de mult pentru a-și rezolva problemele de adâncime strategică, adică ei să-și împingă sursa de amenințare, pentru că așa au consacrat-o în opinia publică”, a conchis șeful cancelariei prezidențiale.
Oficialul mai precizează că sunt discutate inclusiv garanții militare, domeniu în care țara noastră are un cuvânt de spus prin vocea președintelui interimar Ilie Bolojan, aflat zilele acestea la reuniunea de nivel înalt lansată de președintele francez Emmanuel Macron.
