Seceta prelungită din vara și toamna anului 2026 a forțat oprirea unuia dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă, generând pierderi uriașe pentru Nuclearelectrica și pentru bugetul național. Compania de stat, cel mai mare producător de energie electrică din România, a elaborat un draft de rectificare a bugetului de venituri și cheltuieli, fundamentat pe speranța că centrala va putea fi repornită de la 1 noiembrie. Până atunci, însă, pagubele se ridică la cifre impresionante, iar impactul se resimte în întreg sistemul energetic național.
De ce seceta oprește un reactor nuclear
Centrala de la Cernavodă folosește apa din Dunăre pentru răcirea sistemelor. Când nivelul fluviului scade sub anumite limite, nu mai există suficient debit pentru a asigura funcționarea în siguranță a ambelor reactoare. Din acest motiv, unul dintre ele a fost oprit temporar, iar producția de energie a scăzut dramatic. Seceta nu este doar un fenomen meteorologic, ci o problemă de siguranță nucleară. Funcționarea reactoarelor fără parametrii optimi de răcire ar pune în pericol echipamentele și ar încălca protocoalele internaționale de siguranță.
Pierderi de peste un miliard de lei din profit
Potrivit documentelor interne ale companiei, seceta va tăia aproximativ un miliard de lei din profitul brut al Nuclearelectrica și va reduce producția cu peste un sfert față de nivelul planificat. Aceste cifre afectează direct veniturile bugetului de stat, care încasează dividende de la compania națională. De asemenea, acționarii privați, inclusiv fondurile de pensii și investitorii de la Bursa de Valori București, vor înregistra randamente mai mici. Reducerea producției nucleare a dus și la o creștere a importurilor de energie electrică, ceea ce a majorat deficitul comercial al României.
Impactul asupra prețului energiei pentru consumatori
Oprirea unui reactor la Cernavodă a redus oferta de energie pe piața internă, iar legea cererii și a ofertei a făcut ca prețurile să crească. Industriașii mari au resimțit cel mai puternic acest șoc, unii dintre ei plătind cu peste douăzeci la sută mai mult pentru energie în lunile de vară târzie și toamnă. Aceste costuri suplimentare se transmit, într-o măsură mai mică, și către consumatorii casnici, prin ajustări ale tarifelor reglementate. În plus, România a fost nevoită să pornească mai multe grupuri pe cărbune și gaze naturale, ceea ce a crescut emisiile de dioxid de carbon și a complicat eforturile de decarbonizare.
Planul de repornire de la 1 noiembrie
Nuclearelectrica speră că ploile din a doua jumătate a lunii octombrie vor readuce nivelul Dunării în parametrii normali și că va primi avizul autorităților de reglementare pentru repornirea reactorului oprit. Procesul tehnic de repornire durează câteva zile și presupune verificări amănunțite ale sistemelor. Compania a anunțat că are stocuri suficiente de combustibil nuclear și că personalul este pregătit. Totuși, totul depinde de vreme. Dacă seceta continuă și în noiembrie, repornirea ar putea fi amânată, iar pierderile vor crește și mai mult.
Lecții pentru viitorul energetic al României
Acest incident subliniază vulnerabilitatea centralei de la Cernavodă la schimbările climatice și necesitatea unor investiții în infrastructura de răcire alternativă. Experții în energie propun construirea unor rezervoare de apă care să poată fi folosite în perioadele de secetă extrema sau modernizarea sistemului de răcire pentru a reduce dependența de nivelul fluviului. De asemenea, evenimentul demonstrează că mixul energetic al României are nevoie de mai multă diversitate și de surse regenerabile care să compenseze variațiile de producție. Tranziția energetică nu este doar o opțiune, ci o necesitate impusă de realitățile climatice tot mai imprevizibile.
Surse: Profit.ro, Digi24, Agerpres
