După ani de emigrație masivă, România a început să se confrunte cu o lipsă acută de forță de muncă, mai ales în meseriile fizice sau slab calificate. Pentru a acoperi aceste goluri, tot mai multe firme aleg să aducă angajați din Asia.
Cererea a crescut atât de mult, încât guvernul a dublat în ultimii ani contingentul anual, ajungând în 2024 la 100.000 de muncitori străini acceptați oficial.
Românii nu mai vor „muncă de jos”, firmele aduc oameni din Nepal și Bangladesh
După cum explică Aurelian Trancădirectorul unei companii de recrutare specializate în aducerea de muncitori asiatici, pentru Ziare.com, fenomenul este în continuă expansiune. El spune că, în multe domenii, nu se mai găsesc români interesați să muncească, deoarece mulți vor să fie antreprenori sau influenceri, nu să muncească în construcții, HoReCa sau producție. Aici intervin muncitorii asiatici, care sunt apreciați pentru seriozitate și adaptabilitate, mai ales cei din Nepal.
„Tot timpul le spun clienților mei că angajații din Asia sunt o soluție de urgență pentru business-ul lor. Nu este vorba că sunt mai buni decât românii, ci despre faptul că românii lipsesc de pe piață, când vorbim despre anumite profesii. Nu mai au interes în zona de joburi din categoria ‘blue-collar’, toată lumea își dorește să fie antreprenor, influencer și așa mai departe”, a remarcat Aurelian Trancă pentru Ziare.com.
Procesul de recrutare, însă, nu este deloc simplu. Durează în medie între 8 și 10 luni, timp în care pot apărea multe obstacole. De la obținerea avizului de muncă, până la programarea la ambasade și emiterea vizei, totul durează foarte mult. În unele cazuri, firmele renunță între timp la ideea angajării, iar muncitorii se răzgândesc și ei, alegând alte destinații.
Cine vine, de unde și în ce domenii muncește?
Cei mai mulți muncitori vin din Nepal, Bangladesh, Sri Lanka sau din țările Golfului, dar rata de acceptare diferă. Cei din Nepal trec mai ușor de filtrele ambasadei și se adaptează rapid. În schimb, în cazul celor din Bangladesh, rata de refuz este mai mare, autoritățile fiind mai reticente din cauza riscului crescut de migrație ilegală spre Vest.
În România, mii de asiatici lucrează deja în construcții, industrie, comerț, restaurante sau hoteluri. Patronii spun că sunt mulțumiți, mai ales pentru că acești angajați rămân stabili în posturi și nu schimbă des locul de muncă.
