Preparatele din carne de miel sunt obligatorii pentru români la masa de Paște. Friptura rumenă cu mult usturoi, vinul alb turnat în tavă și cocktailul de verdețuri este o rețetă pe care o știm din copilărie, pe care o asociem imediat cu tradiția și acel gust unic românesc. Însă, pe alte meridiane, carnea de miel este practic reinventată, iar savoarea are noi dimensiuni.
De exemplu, în inima Franței, există o abordare total diferită: mai relaxată, mai liberă, mai creativă cu aromele. În țara cu o tradiție culinară sofisticată, mielul nu este doar un preparat de sezon, ci un ingredient onorat pe tot parcursul anului.
Muștar de Dijon și ierburi de Provence – un cocktail care rescrie rețeta de miel
Secretul bucătarilor francezi este recunoscut în toată lumea. Tertipul lor este modul în care ung friptura de miel cu dense amestecuri aromate.

Printre cele mai iubite rețete din gastronomia franceză se numără gigot d’agneau à la moutarde – pulpă de miel unsă generos cu muștar de Dijon, usturoi, ulei de măsline și un buchet de ierburi uscate: cimbru, rozmarin, oregano și uneori chiar lavandă. Această combinație inedită formează o crustă ușor crocantă și foarte parfumată, care pătrunde în carne atenuându-i intensitatea.
Unii bucătari adaugă o lingură de miere, pentru a adăuga o notă dulce-sărată preparatului. Alții stropesc generos carnea cu coniac sau vin alb sec, pentru un plus de profunzime și un sos fin ca garnitură pentru friptură, potrivit Click.
Gustul care spune o poveste
În sudul Franței, foarte aproape de granița cu Italia, influențele mediteraneene se resimt pe deplin. În această regiune, mielul poate fi frecat cu usturoi, coajă de lămâie, ierburi sălbatice și chiar puțin pastis – celebrul lichior cu aromă de anason. Carnea se marinează ore întregi, se coace apoi încet și se servește în combinație cu legume de sezon sau cele mai fine pireuri. Rezultatul este o carne fragedă, fină, care păstrează gustul mielului, dar îi dă o savoare intensă.
Tradiția românească se bazează pe simplitate și pe aroma naturală a cărnii, asezonată cu ingrediente familiare oricărui român. Pe de altă parte, bucătăria franțuzească tratează mielul ca pe o adevărată creație - fiecare chef este liber să adauge culoare, aromă sau textura, în funcție de combinație de ingrediente care îl inspiră.



















