Curtea de Apel București a pus tunurile pe Laurențiu Beșu, judecătorul care a vorbit cu jurnaliștii Recorder în vederea realizării documentarului despre gravele nereguli din sistemul de justiție din România.
Miercuri, CAB a calificat drept „denigratoare și fără acoperire faptică” afirmațiile magistratului. În plus, Curtea a insinuat, indicând câteva articole de presă din trecut, că Beșu ar fi agent acoperit și a cerut ca acesta să vină de urgență cu unele clarificări în privința statutului său.
După apariția documentarului Recorder, CAB l-a luat la țintă pe Laurențiu Beșu
Ca o paranteză, la o zi distanță, CAB a organizat o conferință de presă. O judecătoare l-a apărat pe Laurențiu Beșu, înainte ca Liana Arsenie, președintele Curții, să îi ia la rost pe oamenii de presă care au orchestrat investigația și pe magistrații care au vorbit.
„Am venit aici ca să spun că tot ce a spus judecătorul este adevărat. Muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută, suntem terorizați cu acțiuni disciplinare, într-o situație toxică și încordată. Nu a fost ofițer acoperit (n.r. Laurențiu Beșu), a fost toată viața magistrat”, a transmis judecătoarea
Revenind, iată ce a precizat Curtea de Apel într-un comunicat, potrivit HotNews: „Justiția nu poate fi apărată prin minciună, iar independența ei nu poate fi invocată de cei care o subminează”. S-a subliniat faptul că „afirmațiile publice ale unui judecător, Beșu Ionel Laurențiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare”.
CAB a susținut că delegarea judecătorului Beșu nu a fost prelungită din rațiuni exclusiv de ordin profesional și că el încearcă „o mistificare periculoasă a adevărului”.
„Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale”, e o altă parte a comunicatului
„Judecătorul rupe bucăți de informații și le refolosește într-o cheie acuzatoare”
Curtea de Apel București a indicat că „pe tot parcursul interviului, contextul este manipulat”, menționând și că „judecătorul rupe bucăți de informații și le refolosește într-o cheie acuzatoare”.
Mai mult decât atât, CAB a insinuat că Beșu ar fi ofițer acoperit: „Potrivit unor informații care au exprimat îngrijorare în spațiul media față de trecutul profesional al judecătorului Beșu, se reține că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca «ofițer la doi și-un sfert» sau «SIPI». Având în vedere tipul de acțiune în care este implicat (de compromitere, cu intenție, a unor lideri și activități judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică”.
Curtea îi cere judecătorului să ofere răspunsuri: „În ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, care au fost atribuțiile reale, ce roluri a avut și are în raport cu alte instituții ale statului, dacă mai există astfel de raporturi în prezent, și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală”.
„Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz”
„Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz.
Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmațiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătare”, a conchis CAB
