Zi foarte importantă pentru românii cu credite în franci elvețieni! Astăzi va fi o ședință decisivă în Camera Deputaților, în cadrul comisiilor reunite de buget și juridică, pe tema conversiei creditelor în franci elvețieni.
Deputații vor trebui să decidă asupra unui amendament, inițiat de deputatul PNL Daniel Zamfir și aspru criticat de reprezentanții băncilor, prin care se prevede conversia acestor credite la cursul istoric de la momentul încheierii contractelor de credit.
De altfel, ieri, 3 octombrie, comisia de buget a Camerei Deputaților a găzduit o ședință a Grupului de lucru care urmează să propună o soluție în privința proiectului de lege.
În cadrul acestei ședințe, deputatul Daniel Zamfir (inițiator al Legii dării în plată) a argumentat de ce se impune conversia creditelor la cursul de la data încheierii contractului. Acesta a precizat că, deși nu este unul dintre inițiatorii legii privind conversia creditelor, a considerat ca fiind un gest necesar și reparatoriu pentru clienții băncilor depunerea acestui amendament potrivit căruia conversia creditelor în franci elvețieni să aibă loc la cursul istoric.
"Nu sunt unul dintre inițiatorii legii conversiei. Mie mi s-a cerut de către asociațiile consumatorului să susțin conversia la cursul istoric, (...) spunând că încercările de mediere au eșuat. Amendamentul meu este din luna iunie. Această discuție putea avea loc de atunci", a precizat Zamfir.
Discuțiile au fost destul de aprinse, iar reprezentanții BNR și ai băncilor și-au manifestat reținerea față de o astfel de reglementare legislativă.
Eugen Rădulescu, șeful Direcției de stabilitate financiară din cadrul BNR, a declarat că impactul conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric va fi de 2,4 miliarde lei: "În cazul în care s-ar realiza această conversie la cursul istoric costurile pe care vor trebui să le suporte băncile din diferența de curs valutar este de 2,4 miliarde de lei. Aceasta se va transpune într-o scădere medie de 1,8 puncte a solvabilității sistemului bancar, ceea ce încă pare să fie suportabilă. Atâta doar că avem două bănci care vor ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub nivelul care le permite continuarea funcționării, iar alte patru bănci cu indicatorii de solvabilitate sub nivelul prudențial recomandat în momentul de față".
Rădulescu a mai spus că BNR susține soluția negocierilor directe între părți, între bănci și clienți: "Problema creditelor în franci elvețieni ne-a preocupat de o bună bucată de vreme, iar BNR a fost întotdeauna de acord cu adoptarea unei soluții echilibrate care să rezolve problemele. Numărul creditelor în franci elvețieni în acest moment a scăzut semnificativ: față de peste 70.000 de credite în urmă cu doi ani, la circa 50.000 în prezent. Semnalez în același timp că o soluție pe care am privilegiat-o a fost aceea a negocierilor directe între părți, între bănci și clienți".
Rădulescu a arătat, potrivit Agerpres, că au existat, în perioada 16 ianuarie 2015 — 23 septembrie 2016, un număr de 57.792 de solicitări privind fie conversia creditelor, fie restructurarea acestora, iar până în prezent au fost soluționate 33.826 de credite prin negociere între părți. "Deci numai diferența de sub 24.000 de credite dintre cele pentru care s-a solicitat conversia sau restructurarea este încă în curs de negociere", a adăugat Rădulescu.
Florin Dănescu, reprezentantul Asociației Române a Băncilor, a precizat că susține, în continuare, "implementarea de soluții individualizate, negociate direct între instituțiile de credit și debitori, bazate pe principiile pieței libere și pe sprijinul statului pe grupuri vulnerabile de cetățeni". El a arătat că soluția abordării individuale a dat rezultate, ducând la rezolvarea a 59% din solicitările clienților.
"Această cifră ar fi fost considerabil mai mare dacă nu s-ar fi creat așteptări uneori peste putință la nivelul cetățenilor", a adăugat Dănescu.
Reprezentantul Consiliului Patronatelor din România, Bogdan Preda, a subliniat că se raliază poziției ARB.
"În ultimele zile am auzit discuții privind creditele în franci elvețieni și se pleacă de la premisa falsă cum că băncile au profitat de nivelul scăzut al educației financiare a clienților și le-au dat aceste credite financiare, păcălindu-i. Sunt sute de debitori, angajați ai băncilor, inclusiv economiști șefi ai băncilor, care au luat credite în franci elvețieni. Nu cred că puteau fi lesne păcăliți", a adăugat Preda.
La rândul său, Alin Iacob, reprezentantul Asociației utilizatorilor români de servicii financiare, a precizat, în schimb, că susține conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric: "Riscul aferent este pasat asupra consumatorului, asupra clienților băncilor. Riscul a aparținut doar consumatorilor. Am încercat să participăm la negocieri cu 7 bănci, dar niciuna nu a făcut nici jumătate de pas spre această poziție a noastră. Oamenii erau disperați să accepte și soluții de compromis. Acum pozițiile lor s-au radicalizat. Oamenii spun că au fost înșelați și nu mai sunt dispuși să mai plătească. Susțin conversia la cursul istoric".
Adriana Necula, membră în grupul clienților cu credite în franci elvețieni, a susținut că aceste credite "s-au vândut utilizându-se o inginerie financiară, un joc de valute ale băncilor" și trebuie rezolvată situația cât mai repede.
