Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a lansat un atac direct la adresa președintelui României, Nicușor Dan, pe care îl acuză de „imixtiune” în activitatea justiției și de depășirea atribuțiilor constituționale. Reacția vine în contextul declarațiilor făcute de șeful statului despre sistemul judiciar și al intenției acestuia de a organiza un referendum adresat magistraților.
Liana Arsenie a afirmat că poziționările publice ale președintelui creează o separare artificială între judecători și pun sub semnul întrebării independența puterii judecătorești, printr-un discurs pe care îl consideră politic și nepermis în raport cu statutul constituțional al magistratului.
Liana Arsenie afirmă că președintele împarte judecătorii în „buni” și „răi”
Președinta Curții de Apel București a susținut că Nicușor Dan a depășit limitele rolului său instituțional prin evaluări directe la adresa magistraților. Potrivit acesteia, astfel de poziționări reprezintă o ingerință clară în activitatea justiției.
„Avem un decident politic care împarte corpul judecătorilor în buni și răi, de bună-credință și de rea-credință, în abuzatori și abuzați. Și rămânem la ideea de decident politic: domnul președinte Nicușor Dan a împărțit judecătorii. În momentul în care un politician, indiferent care ar fi acesta, face astfel de evaluări ale judecătorului, aceasta este o imixtiune în activitatea judecătorilor. Nu formulez acuzații, ci constat niște realități și mă raportez la niște dispoziții legale în virtutea cărora ne desfășurăm activitatea”, a declarat Liana Arsenie potrivit România Tv.
Aceasta a subliniat că afirmațiile sale nu reprezintă o acuzație personală, ci o evaluare instituțională a efectelor pe care discursul politic le poate avea asupra independenței justiției.
Referendumul propus de Nicușor Dan, pus sub semnul întrebării
Conflictul de poziții a fost amplificat de intenția președintelui Nicușor Dan de a organiza un referendum adresat magistraților. Potrivit șefului statului, întrebarea centrală ar urma să fie dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar.
Președintele a susținut public că a primit „mii de pagini” de sesizări care ar indica nereguli în justiție, argumentând astfel necesitatea unei consultări largi în rândul magistraților.
Liana Arsenie contestă baza legală și procedura referendumului
Șefa Curții de Apel București a pus la îndoială atât temeiul legal al unui astfel de referendum, cât și modul concret în care acesta ar putea fi organizat, din perspectiva transparenței și a responsabilității instituționale.
„Nu știu care este textul legal care permite un astfel de referendum și nici nu știu care va fi procedura și transparența numărării opiniilor exprimate. În management este un principiu al autorității și al responsabilității. Are autoritate cine are și răspundere”, a afirmat Liana Arsenie.
Aceasta a ridicat mai multe întrebări legate de mecanismul propus, inclusiv cine ar urma să contabilizeze rezultatele și cum ar fi garantată legalitatea procedurii.
„Cum ne asumăm răspunderea pentru rezultatele pe care le-am contabilizat? Cine contabilizează aceste rezultate? Cum se asigură transparența și legalitatea procedurii? La acest moment nu avem aceste date, dar mă gândesc că președintele Dan s-a gândit și la o procedură, care să respecte toate condițiile democratice și care să asigure și cadrul legal”, a mai spus aceasta.
Poziția șefei Curții de Apel față de rolul CSM
Întrebată cum ar răspunde personal la întrebarea din referendumul propus, Liana Arsenie a declarat fără echivoc că, în opinia sa, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public.
„CSM acționează, evident, în interes public. Această separare între interesul public și interesul unor grupuri pleacă de la acest discurs manipulativ, de la aceste mase psihologice anonime, care a creat în mentalul colectiv și în opinia publică acest narativ al manipulării sistemului, dar pe care nu l-am dovedit”, a afirmat președinta Curții de Apel București.
Declarația sa sugerează că discursul despre „grupuri de interese” din justiție este, în opinia ei, un construct care nu se bazează pe probe demonstrate și care riscă să erodeze încrederea publicului în sistemul judiciar.
