„De doi ani de zile băncile centrale practică dobânzi real pozitiv. Ceea ce va face un iad din viața datornicilor. Ideea este așa: nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai, deja trăiți cu mult peste posibilități.
Refolosiți lucruri, reparați-le, sortați plasticele, mergeți mai mult cu mijloacele de transport în comun, să nu mai călătoriți cu avionul, ci cu trenul”, a spus Valentin Lazea, la podcastul Andreei Roșca ”Vast and curious”.
Războiului din Ucraina, efecte negative asupra economiilor globale
Economistul șef al BNR mai spune că majorarea inflației este și din cauza războiului aflat la granița cu România. Un alt efect negativ este și faptul că se majorează și datoriile guvernamentale.
„În timpurile de război Statele își creșteau datoriile. Dar odată războiul terminat se făceau toate eforturile ca să aibă loc o reducere a datoriilor. Prin surplus primar, adică prin venituri bugetare mai mari decât cheltuielile bugetare și asta nu pe un an, doi, trei, ci pe decenii întregi. Iar publicul accepta pentru că știa că tăria economiei se bazează pe așa-numitele, adică finanțe solide, adevărate. Iar țările sărace iarăși nu puteau să se îndatoreze pentru că, riscau cum s-a întâmplat cu Egiptul pe la 1885, să fie ocupate de armatele statelor creditoare în cazul de față Anglia în contul datoriilor neachitate”, susține Valentin Lazea.
Traiul pe datorie este foarte riscant
Un alt subiect pe care l-a dezbătut Valentin Lazea, este decizia tinerilor de a trăi pe datorie, ceea este foarte riscant.
„Generațiile tinere își închipuie că a existat credit dintotdeauna. Creditul, traiul pe datorie era o chestie foarte riscantă până la 1914 și foarte izolată. Da, traiul pe datorie era o excepție. Chiar era o rușine ca muncitor american să iei credit. După care am început primele forme incipiente. Ford și primii fabricanți de mașini, pentru că erau scumpe mașinile au dat credit pentru oamenii pe care îi cunoșteau foarte bine pentru ca aceștia să-și ia mașină. După aceea a intervenit așa-numitul revolving credit. Marile lanțuri de magazine americane au zis: îi știm pe clienții aceștia așa că le dăm pe datorie ca să cumpere tot de la noi marfă. Erau o chestie strict personalizată”, spune economistul șef al BNR.
