Instabilitatea de pe scena politică, un fenomen care a influenţat deprecierea leului în raport cu moneda euro, i-a determinat pe români să adopte o strategie precaută în ceea ce priveşte investițiile.
Oamenii au amânat, deocamdată, chiar şi investiţia în titlurile de stat Fidelis, până recent o activitate preferată de foarte mulţi români.
Citiţi şi: Programul FIDELIS: O nouă ediție de titluri de stat cu dobânzi atractive în mai 2025
Cea mai slabă participare a investitorilor din ultimii 3 ani
Cea mai recentă emisiune de titluri de stat Fidelis, derulată de Ministerul Finanţelor din 9 mai şi până pe 16 mai, la dobânzi de până la 7,8% pe an în lei şi 6,25% pe an în euro într-un context politic complicat, a avut cea mai slabă participare a investitorilor din septembrie 2022 încoace, potrivit unor cifre publicate de ZF.
"Valoarea mai mică a subscrierilor faţă de ultima ediţie (aprilie 2025) nu ar trebui să surprindă pe nimeni, având în vedere evoluţia din ultima săptămână a cursului valutar RON/EUR, precum şi a dobânzilor bancare.
Probabil că investitorii au preferat să aştepte ediţia din luna iunie sau să îndrepte o parte din bani către bursă, pentru a încerca să profite de volatilitatea din aceste zile de tranzacţionare”, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare Estinvest.
Ce dobânzi a avut Fidelis
Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.
Iată dobânzile Fidelis:
în lei:
de 6,75% - cu scadența la 1 an;
de 7,40% - cu scadența la 3 ani;
de 7,80% - cu scadența la 5 ani.
în euro:
de 3,85% - cu scadența la 2 ani;
de 6,25% - cu scadența la 7 ani.
România așteaptă 2 miliarde de euro
Ţara noastră așteaptă de la UE peste 2 miliarde de euro, prin Politica de Coeziune, potrivit ministrului de resort.
"Discuţii cheie la Bruxelles: 2,6 miliarde euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare. Zilele acestea avem discuţii tehnice extrem de importante pe două fronturi: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Politica de Coeziune.
Una dintre întâlniri a fost cu Sofia Alves, director DG Regio, şi echipa ei, care au apreciat ritmul susţinut al României din ultimele luni - atât în absorbţia fondurilor europene, cât şi în aplicarea reformelor asumate.
Pentru Politica de Coeziune 2021-2027 lucrurile se mişcă deja în direcţia bună: am trimis recent spre analiză o aplicaţie de plată de 2,1 miliarde de euro, iar în scurt timp vom transmite o nouă cerere, în valoare de 500 milioane de euro.
România îşi defineşte acum priorităţile pentru anii decisivi care urmează. Avem fonduri disponibile, susţinere europeană şi priorităţi clare. Urmează perioada în care trebuie să demonstrăm că ştim să transformăm banii europeni în proiecte duse la capăt, nu doar începute”, a transmis ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
