McDonald’s şi KFC înregistrează un declin neaşteptat în Bucureşti. Dacă cele două lanţuri de fast-food se găsesc în centrul oricărei capitale importante din lume, iată că în România restaurantele se închid pe bandă rulantă.
Cele două locaţii deschise în anii ’90 şi 2000 erau cunoscute de toţi bucureştenii, dar mai ales de elevii şi studenţii care doreau să mănânce ceva rapid şi ieftin. McDonald’s-ul de la Cişmigiu a fost inaugurat la câţiva ani după Revoluţie, iar deschiderea a fost una de neuitat pentru cei prezenţi. Se oferea chiar şi un burger gratis, iar cozile erau de zeci de oameni chiar şi dimineaţa la ora 5:00.
KFC este, însă, prezent din primăvara anului 1997, când a fost deschis, în sistem de franciză, primul restaurant în Piața Romană din București, urmat de cel de pe bulevardul Regina Elisabeta. Brandul este operat de compania US Food Network, deținută de Sphera Franchise Group, cel mai mare grup din industria de food service de pe piața locală.
Sfârşit pentru McDonald’s şi KFC în Bucureşti
Sfârşitul pentru McDonald’s şi KFC în Bucureşti era cumva anunţat de modul în care arătau cele două restaurante de pe bulevardul Regina Elisabeta din Capitală. Învechite şi murdare, aceste locaţii erau frecventate doar datorită locaţiei centrale.
Ambele, însă, s-au închis, lăsând locul altor cafenele sau restaurante mai cochete, planul pentru zona centrală fiind de revitalizare şi modernizare. Primul care a făcut această mutare a fost grupul KFC, pentru ca, mai recent, şi McDonald’s să facă acelasi lucru. Cele două restaurante se aflau la doar 200 de metri distanţă. Dacă McDonald’s a înregistrat o scădere drastică legată de vânzări în ultimii patru ani, lanţul KFC şi-a crescut profitul cu 66% în primele nouă luni ale anului 2024.
În prezent, rețeaua KFC a ajuns, în România, la peste 100 de restaurante și peste 3,500 de colegi, în peste 40 de orașe la nivel național.
Bulevardul Regina Elisabeta, o stradă istorică
Şoseaua care leagă Piața Universității de Piața Mihail Kogălniceanu adăposteşte o serie de instituții politice, administrative, culturale importante, precum și o serie de hoteluri, obiective culturale și cel mai vechi parc din București - Cișmigiu.
Circulaţia pe “Doamna Elisabeta” se deschide în 1870, acesta primind, în 1948, denumirea de "Bulevardul 6 Martie", iar în 1965, după moartea liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, va fi cunoscut drept "Bulevardul Gh. Gheorgiu-Dej".
Abia în 1995 redevine la vechea denumire, astăzi fiind una dintre cele mai importante zone din Bucureşti din punct de vedere comercial.
„Bulevardul are un grad de ocupare ridicat comparativ cu alte zone centrale ale oraşului, în special datorită proximităţii faţă de Calea Victoriei şi de Piaţa Universităţii. Deşi în lunile imediat următoare perioadei de lockdown, când turismul a scăzut drastic, am observat anumite businessuri care au decis să închidă unităţile din zonă, spaţiile vacante s-au închiriat rapid, iar nou-veniţii sunt mulţumiţi de performanţele obţinute“, spune Mădălina Sava, retail occupiers consultant în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.
