Digitalizarea plăților avansează rapid în România, iar anul 2026 marchează un nou pas important în reducerea utilizării numerarului.
Comercianții care încasează bani direct de la populație, inclusiv cei care activează în piețele agroalimentare, sunt obligați să accepte plata cu cardul sau prin metode electronice echivalente. În paralel, legislația privind bacșișul impune evidențierea și fiscalizarea acestuia pe bonul fiscal.
Schimbările nu reprezintă o inițiativă izolată, ci fac parte dintr-un cadru legal mai larg, care vizează creșterea transparenței fiscale și reducerea economiei subterane.
Obligația de acceptare a plății cu cardul este prevăzută în legislația privind plățile electronice
Baza legală pentru acceptarea plăților cu cardul se regăsește în Ordonanța de Urgență nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Actul normativ a fost modificat și completat de-a lungul anilor pentru a extinde obligația acceptării plăților electronice la un număr tot mai mare de comercianți.
Textul legislativ prevede că operatorii economici care încasează sume de la populație trebuie să asigure posibilitatea plății cu cardul, prin instalarea unui terminal POS sau prin alte soluții tehnice similare, atunci când îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. În ultimii ani, aceste condiții au fost extinse, iar tendința legislativă a fost de eliminare progresivă a excepțiilor.
Începând cu 2026, obligația vizează comercianții care desfășoară activități de vânzare directă către public, inclusiv producătorii agricoli care comercializează produse în piețe, dacă activitatea este desfășurată în mod organizat și generează încasări fiscale.
Autoritățile fiscale au precizat, în ghiduri publicate anterior, că acceptarea plăților electronice face parte din măsurile de combatere a evaziunii și de modernizare a sistemului comercial.
Micii producători din piețe trebuie să se conformeze noilor reguli
Pentru producătorii agricoli, schimbarea poate părea semnificativă. Tradițional, multe tranzacții din piețe s-au realizat exclusiv în numerar. Totuși, dacă activitatea este organizată și generează venituri declarabile, comerciantul trebuie să respecte normele fiscale aplicabile tuturor operatorilor economici.
Aceasta presupune, în practică, posibilitatea de a încasa sume prin card bancar sau aplicații digitale, în funcție de forma juridică sub care își desfășoară activitatea. Tehnologia a evoluat suficient încât instalarea unui POS mobil sau utilizarea unor soluții de plată prin telefon să fie accesibile chiar și pentru comercianții cu activitate sezonieră.
Neacceptarea plăților electronice, în condițiile în care legea impune acest lucru, poate atrage sancțiuni contravenționale aplicate de ANAF sau alte autorități competente.
Bacșișul trebuie evidențiat separat pe bonul fiscal
În paralel cu obligația de acceptare a plăților electronice, regimul fiscal al bacșișului este reglementat prin Legea nr. 376/2022, care a modificat Codul fiscal și a introdus reguli clare privind evidențierea acestuia.
Conform prevederilor legale, bacșișul reprezintă orice sumă oferită voluntar de client în plus față de contravaloarea bunurilor sau serviciilor. Această sumă trebuie evidențiată distinct pe nota de plată și pe bonul fiscal, indiferent dacă este achitată în numerar sau cu cardul.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a precizat în documentele oficiale că bacșișul este supus impozitării, iar evidențierea lui pe bon are rolul de a asigura transparența și conformarea fiscală.
Astfel, ceea ce în trecut era oferit informal devine parte a circuitului fiscal. Clientul poate opta să lase bacșiș, dar suma trebuie înregistrată și fiscalizată.
De ce autoritățile insistă pe reducerea numerarului
Reducerea utilizării numerarului este o tendință europeană. Instituțiile financiare și fiscale promovează plățile electronice pentru că acestea lasă o urmă contabilă clară, reduc riscul de fraudă și facilitează colectarea taxelor.
Autoritățile române au justificat extinderea obligației de acceptare a cardului prin nevoia de modernizare a comerțului și prin dorința de a diminua zona tranzacțiilor nefiscalizate.
În plus, creșterea plăților digitale facilitează protecția consumatorului. În cazul unui litigiu, existența unei dovezi electronice a tranzacției oferă un nivel suplimentar de siguranță atât pentru client, cât și pentru comerciant.
Ce riscă comercianții care nu respectă obligațiile legale
Nerespectarea obligației de acceptare a plăților electronice sau neînregistrarea bacșișului pe bonul fiscal poate atrage sancțiuni contravenționale. În funcție de situație, amenzile pot fi însoțite de măsuri suplimentare, precum controale fiscale sau recalcularea obligațiilor fiscale.
Autoritățile au subliniat că scopul principal nu este sancționarea, ci conformarea voluntară. Totuși, în cazul refuzului repetat de a respecta prevederile legale, măsurile coercitive pot deveni inevitabile.
Numerarul nu dispare, dar pierde teren
Legislația nu interzice utilizarea numerarului. Comercianții pot continua să accepte cash. Diferența esențială este că nu mai pot refuza plata electronică atunci când legea impune acceptarea acesteia.
În același timp, bacșișul rămâne opțional pentru client, dar devine obligatoriu de evidențiat fiscal dacă este oferit.
Schimbările din 2026 nu înseamnă dispariția totală a banilor lichizi din piețe, dar marchează o etapă importantă în transformarea sistemului comercial românesc. Tranzacțiile devin mai transparente, iar fiscalizarea este consolidată prin reguli clare privind acceptarea cardului și evidențierea bacșișului.
