Așa cum o atestă ultimele fenomene meteo tot mai violente, Capitala este greu pusă la încercare la nivelul infrastructurii și, implicit, al sistemului de canalizare. Ploile torențiale destabilizează canalizarea orașului gestionată de concesionarul Apa Nova.
Directorul general al Veolia România și ApaNova București, Mădălin Mihailovici, a comentat pentru Buletin de București ce investiții critice sunt necesare, de ce întârzie și care sunt obstacolele birocratice ce obstrucționează modernizarea sistemului de canalizare al Capitalei.
În iunie, record istoric al apei introduse în sistemul de canalizare
Bucureștiul se confruntă tot mai des cu fenomene meteo extreme produse de schimbările climatice profunde. În luna mai a existat un record de precipitații, peste media multianuală a lunii mai, 203 % față de media obișnuită.
Într-o perioadă de maxim 10 zile s-a strâns cantitatea medie multianuală. Precipitațiile din luna iunie au introdus prin sistemul de canalizare al Bucureștiului 4,3 milioane de metri cubi de apă, inclusiv cea preluată de sistemul de canalizare din zonele metropolitane.
Executivul contestă afirmația potrivit căreia sistemul de canalizare al Capitalei nu a funcționat la ploile catastofale din 9 iunie.
„Eu nu am văzut în București să ne dăm cu barca. După două ore se putea circula pe străzi. Într-adevăr, sunt anumite zone deprensionare pe care le știm. Lucrăm la ele, facem investiții. Dar până ajungi la construcția efectivă ai nevoie de proiectare, ai nevoie de autorizări, ai nevoie să cumperi terenurile respective ca să poți să-ți faci construcțiile”, afirmă Mădălin Mihailovici (foto).
Apa Nova se concentrează pe menținerea sistemului de evacuare
În viziunea acestuia, strategia Apa Nova în cazul acestor fenomene meteo alarmante pentru locuitorii Capitalei este să „taie” vârful viiturii pentru a ține funcțional sistemul de evacuare.
„La fenomenele de amplitudine mare, ne interesează întotdeauna să putem „tăia” vârful viiturii. În hidraulică se numește Peak Maxim Flow. Dacă noi putem să tăiem vârful acestei mari viituri, înseamnă că putem să ținem sistemul de canalizare și sistemul de evacuare la limita de intrare în presiune. Noi dacă reușim să scoatem vârful viiturii prin Dâmbovița ulterior, când începe să scadă nivelul, se poate introduce restul de apă în sistemul de canalizare. Exact asta încercăm noi aici să facem prin modificările de la capătul casetei de apa uzate. Practic am creat niște „buzunare” prin care reușim să controlăm aceste vârfuri de viituri”.
Se mărește sistemul colector al Capitalei
Directorul Apa Nova consideră că sistemul colector al Capitalei este unul optim, pe care alte metropole europene nu îl au. Însă, această structură va fi îmbogățită în viitorul apropiat.
„Avem canale colectoare mari de-a stânga și de-a dreapta Dâmboviței și Caseta de Ape Uzate de sub albia Dâmboviței. Acestea sunt canalele magistrale. Spre exemplu, unul are 27 de kilometri, care vine din Mogoșoaia și ajunge în nodul hidrotehnic de la Popești-Leordeni. Avem colectorul A3 care vine din sectoarele 6, 5 și 4 și care are 23 de kilometri. E o ca porțiune de autostradă, dacă vreți”, mai explică Mihailovici.
De menționat că sistemul colector central pentru toate apele uzate din București este caseta de ape uzate de sub Dâmbovița, situată sub albia râului. Lungimea traseului longitudinal al casetelor de ape uzate este de peste 17 km, iar lungimea totală cumulată a întregului sistem subteran fiind de peste 44 km. În plus, Bucureștiul are un avantaj care lipsește altor metropole - are două colectoare naturale: salba de lacuri a râului Colentina și râul Dâmbovița.
O altă investiție importantă este un viitor bazin de retenție în zona Parcului Tineretului, dar și un rezervor în zona Sectorului 3, la Lunca Cetății, cu același rol. Un rezervor a mai fost gândit și în zona parcului de la Operă, iau un altul în zona parcului de la Izvor.
PMB întârzie emiterea avizelor pentru o serie de lucrări vitale
Din păcate, autoritățile întârzie nepermis de mult operarea unor lucrări absolut necesare, întârziind eliberarea unor PUZ-uri.
„Prin noul program investițional am propus să facem investiții atât în mărirea capacităților de transport, cât și în partea de extinderi de rețele, și aici ne referim la și la apă potabilă și la canalizare. În momentul în care am vrut să facem extinderi de rețele în anumite zone, nu am putut să le pentru că au fost anulate PUZ-urile. Neavând PUZ-uri, nu există o imagine clară a tipului de rețea care trebuie executat acolo. Singura variantă ar fi fost să mergem pe Planul Urbanistic General din 2000. Deci nu poți să faci astăzi o dimensionare și o extindere de rețea de canalizare fără să ai o idee ce se va construi acolo. Și atunci investițiile acestea le-am oprit”, mai arată Mădălin Mihailovici pentru sursa citată.
Investiții importante în contextul celor mai mici tarife de pe piață
CEO-ul Apa Nova conchide că firma pe care o conduce face investiții în fiecare an, în contextul în care prețurile aplicate sunt cele mai mici de pe piață.
„Investițiile noastre sunt făcute din tarif. Iar aici trebuie să subliniez că tot ceea ce înseamnă Apa Nova București, Apa Nova Ploiești, companiile Veolia, aceste servicii de apă și canalizare din România, avem cele mai mici tarife, și totuși facem investiții foarte mari”.
