În ultimii ani, problemele existente în sistemul educațional din România au generat foarte multe discuții în spațiul public. Mihaela Rovinaru, conferențiar universitar, director de Masterat Didactic în Economie la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul UBB Cluj-Napoca, a avertizat că viața de adult este mult mai complicată fără cunoștințe de educație economică.
Femeia a tras un semnal de alarmă. Concret, Mihaela Rovinaru a transmis că materiile cu profil economic nu sunt tratate cu interesul cuvenit în școli, accentul fiind pus doar pe disciplinele de examen. În consecință, mulți studenți ajung la facultăți economice fără să dețină cunoștințe de bază, în timp ce cei care nu urmează studii în această direcție rămân total nepregătiți pentru viața reală.
România și povestea disciplinelor economice
Într-un dialog cu oamenii de presă de la economedia.ro, directorul programului de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a explicat cât de importante sunt disciplinele economice în viața de adult a fiecărui om.
„Disciplinele economice sunt fundamentale pentru fiecare persoană în viața de adult, în contextul în care nu putem acționa în societate într-un mod avizat fără să avem un bagaj minim de cunoștințe economice. În mod efectiv, consider că fiecare adult trebuie să dețină cunoștințe despre aspecte uzuale precum: banii, dobânda, inflația, economisire, cerere și ofertă, investiții, protecția consumatorului, administrarea afacerilor.
Toate elementele au rolul de a ușura înțelegerea mediului economic în care trăim, de la aspecte care țin de locul de muncă până la elemente cotidiene legate de obținerea unui credit și condițiile acestuia, programul de consum individual (cheltuielile pe care le face), precum și înțelegerea mult mai corectă a economiei și a societății”, a spus Mihaela Rovinaru
Totodată, ea a catalogat „deprinderea unor abilități economice minime pentru fiecare elev” drept „obligatorie” pentru ușurarea existenței „de adult”.
Recomandările Mihaelei Rovinaru
Rovinaru a mai indicat că, în mod cert, „dacă ne raportăm la elevii din ciclul preuniversitar, este de preferat ca profesorul să creeze un mediu interactiv de învățare, bazat pe elemente vizuale, spre exemplu prezentarea unei reclame comerciale cu impact asupra consumatorilor”.
Totodată, ar fi bine ca dascălii „să vină în fața clasei cu exemple concrete din economie, completând cadrul informațiilor cuprinse în manual cu tot ceea ce consideră benefic pentru a stimula înțelegerea conceptelor prezentate”, a mai afirmat conferențiarul universitar.
Mihaela Rovinaru consideră că feedback-ul primit de la clasă este crucial, precum încurajarea elevilor să discute liber, aspect care permite aducerea în atenție a propriilor observații sau a experiențelor legate de mediul economic.
„Mulți dintre studenții economiști nu vin cu un bagaj relevant de cunoștințe economice”
Programele din mediul preuniversitar au nevoie de o reformă amplă, în accepțiunea Mihaelei Rovinaru.
„Accentul este pus în special pe materiile care fac obiectul evaluării elevilor la Evaluarea Națională sau la Bacalaureat. De cele mai multe ori, în anul întâi de facultate, mulți dintre studenții economiști nu vin cu un bagaj relevant de cunoștințe economice, fapt care mă face să mă gândesc la cei care nu vor avea pregătire economică pe perioada facultății, la modul în care aceștia sunt privați de elemente fundamentale care le-ar ușura viața, elemente pe care trebuie mai apoi să le descopere, să le învețe singuri”, e un alt mesaj extrem de important al acesteia
