La doar un an de la momentul lansării în România, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) se bucură de mare succes, înregistrând performanțe remarcabile. Cu toate acestea, RetuRO, compania care administrează cel mai mare proiect de economie circulară din țară, a primit recent câteva acuzații extrem de grave. Potrivit Fundației Eco - Civica, compania ar sponsoriza marile lanțuri de magazine cu banii proveniți din necolectarea ambalajelor cu însemnul SCR.
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) a fost implementat în țara noastră la începutul anului trecut, reprezentând un pas esențial în direcția colectării și reciclării eficiente a ambalajelor de băuturi. După numai un an, sistemul a înregistrat un succes neașteptat în țara noastră, bifând performanțe uimitoare.
Acuzații grave pentru compania care administrează sistemul SGR
În ciuda succesului de care se bucură în țara noastră SGR, compania RetuRo, cea care administrează cel mai mare proiect de economie circulară din România, a primit recent câteva acuzații dure. Mai exact, Fundația Eco – Civica susține că banii proveniți din ambalajele necolectate ar ajunge în conturile marilor lanțuri de magazine.
„Sistemul garanție – returnare se pare că a colectat într-un an în jur de 3 miliarde de ambalaje reciclabile. Dacă pentru un ambalaj se oprește o garanție de 50 bani, rezultă că suma încasată de cei care dețin dispozitivele de colectare este de 1,5 miliarde lei. Statisticile spun că procentul de returnare a fost undeva la 55%. Deci, RetuRo gestionează procentul de 55%, iar restul de 45% unde credeți că merge?
La supermaket-urile și hipermarketurile care asigură colectarea! Este noaptea minții, oameni buni. Statul, în realitate, sponsorizează aceste supermagazine cu sute de milioane de lei, vă puteți imagina?! În principiu, putem vorbi de aproximativ 675 milioane lei care le intră anual în buzunare acestor comercianți, la o rată de retur de 55%. (…) Comercianții vor motiva că ei asigură infrastructura de colectare, cu acele dispozitive de returnare. Dar sunt costuri nesemnificative comparativ cu ce sume le rămân în conturi. (…)
De ce nu se-ntâmplă acest lucru? Pentru că autoritățile NU COLECTEAZĂ SEPARAT, cu toate că legea obligă la colectare separată de câțiva ani. Nu-și murdăresc mâinile cu așa-zise gunoaie dar umplu buzunarele altora cu banii noștri. Astfel, ar încasa ele banii pe ambalajele reciclabile, miliarde de euro, care ar intra în bugetelor lor”, se arată într-o postare a fundației de pe Facebook.
Răspunsul RetuRo nu s-a lăsat așteptat
La scurt timp după lansarea acestor acuzații, RetuRo a explicat clar ce se întâmplă cu banii proveniți din necolectarea ambalajelor. Aceste ambalaje nu mai sunt integrate în circuit din diferite motive, printre care alegerea de a nu fi returnare, folosirea în alte scopuri sau deteriorarea. Mai mult, potrivit companiei, contravaloarea acelor garanții nu revine magazinelor partenere, ci rămâne în bugetul RetuRo alocat sistemului.
„Producătorii își recuperează garanția plătită de la comercianții sau distribuitorii care achiziționează produsele pentru vânzare. La rândul lor, comercianții își recuperează aceste sume de la consumatori, atunci când aceștia cumpără o băutură înregistrată în SGR. Ei achită consumatorilor înapoi garanția în momentul în care aceștia returnează ambalajul la punctele de colectare. Ulterior, RetuRO achită comercianților contravaloarea garanției pentru ambalajele colectate. Astfel, se creează un circuit complet în momentul în care consumatorii returnează ambalajele SGR.
Contravaloarea acelor garanții nu revine unităților comerciale care asigură colectarea ambalajelor, ci rămâne la RetuRO, conform circuitului financiar explicat mai sus. Totodată, trebuie ținut cont și de faptul că băuturile spirtoase sau vinurile au un ciclu de viață mai lung. Asta presupune că returnarea lor se poate face și la aproximativ opt luni după momentul punerii lor pe piață sau al achiziției de către consumator. În această perioadă, administratorul SGR păstrează garanțiile pentru aceste ambalaje și doar o mică parte din această sumă ajunge de fapt să constituie venit pentru companie, când se consideră că ambalajele respective nu se vor mai întoarce niciodată în sistem, din cauza motivelor menționate mai sus”, se se arată în răspunsul oferit de companie pentru Fanatik.
