Aproape 500.000 de români și-au închis conturile de economii în primele nouă luni ale anului 2025. Banii au fost îndreptați către cheltuielile de zi cu zi, aspect la conturarea căruia inflația, teama de recesiune și blocarea creșterilor salariale au contribuit din plin, potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.
În acest context, auditorul financiar Kristine Bago a oferit o declarație pentru oamenii de presă de la Digi24. „Nu orice retragere de bani este un semn de panică, dar păstrarea banilor în numerar e cel mai periculos scenariu”, a explicat ea.
În România, banii de rezervă s-au transformat în fonduri dedicate supraviețuirii
La finalul anului precedent, 15.090.555 de deponenți rezidenți aveau depozite garantate integral, adică sub pragul de 100.000 de euro.
La 30 septembrie 2025, numărul lor a scăzut la 14.597.358, ceea ce înseamnă că 493.197 de români și-au lichidat conturile de economii.
Scăderea abruptă a numărului de deponenți pune în lumină o schimbare majoră de comportament financiar. Banii salvați pentru situații excepționale sunt utilizați din ce în ce mai des pentru cheltuieli curente.
La capătul lunii septembrie 2025, persoanele fizice dețineau depozite eligibile în valoare de 327,8 miliarde de lei, în ușoară scădere față de trimestrul anterior. În paralel, depozitele eligibile ale persoanelor juridice au crescut la 227,5 miliarde de lei, fiind înregistrat un avans de 3,4%. Creșterea a fost alimentată exclusiv de depozitele în lei care depășesc plafonul de garantare.
Marea problemă „apare atunci când banii sunt scoși și ținuți în casă”
Kristine Bago a afirmat că fenomenul nu este neapărat negativ, însă a atras atenția că acesta devine periculos în anumite circumstanțe.
„Faptul că aproape 500.000 de români și-au lichidat conturile trebuie analizat în context. Dacă acești bani au fost retrași pentru investiții la Bursa de Valori București sau în fonduri mutuale, vorbim despre un scenariu pozitiv. Problema apare atunci când banii sunt scoși și ținuți în casă. Acolo vorbim despre un scenariu extrem de sumbru”, a declarat femeia
Iată ce a adăugat Kristine Bago: „Dacă la începutul anului aveai 100 de lei, la o inflație de 10%, la final poți cumpăra, în realitate, bunuri de doar 90 de lei, chiar dacă suma pare aceeași pe hârtie”.
Economiile reprezintă „o masă monetară de siguranță, rezervată situațiilor extraordinare”, a mai punctat ea. „Atunci când devin instrumentul principal pentru plata facturilor și a cheltuielilor curente, efectul este unul de bumerang, greu de stăpânit pe termen lung”, a mai spus Bago.
Concluzia: „Oamenii ar trebui să își schimbe obiceiurile”
Specialista a explicat că fenomenul crește în România din cauza incertitudinilor existente la nivel politic și economic și că folosirea economiilor doar pentru cheltuielile de zi cu zi poate atrage dificultăți financiare grave.
„Dacă ne cheltuim economiile doar ca să supraviețuim, fără să investim și fără să ne dezvoltăm, nu putem construi stabilitate financiară. Economiile sunt limitate, iar fără investiții nu există creștere”, e mesajul Kristinei Bago
În viziunea ei, soluția e reprezentată de schimbarea mentalității oamenilor: „Ei ar trebui să fie mai eficienți, să își schimbe obiceiurile care consumă resurse fără beneficii și să investească fie timp în educație, fie bani în instrumente care pot măcar să neutralizeze inflația, precum bursa sau fondurile de investiții”.
