Europarlamentarul Corina Creţu atrage atenția că România nu are încheiate şi negociate cu Comisia Europeană nici Acordul de Parteneriat, nici Programele Operaţionale, deşi fondurile pentru 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021.
”Acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea sa de Buget pentru perioada 2021-2027.
Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 miliarde EUR - din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde EUR.
Deci cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 Iulie 2021, ziua in care Regulamentul de folosire a acestor tari a fost publicat in Jurnalul European. Cum alte tari o fac deja, folosind in paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR.
Dar România nu are încă negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeana, nici Programele Operaționale - care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume.
Pentru exercițiul financiar 2014-2020, Romania mai are de cheltuit 13 miliarde de euro. Termenul limita de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023.
In ceea ce privește Bugetul 2021 -2027, am conștiința împăcată ca am negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeana, implicit pentru Romania.
Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de Comisar pentru Politică Regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018 am prezentat primul draft al acestui Pachet de coeziune la Strasbourg.
1. În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde EUR pentru 27 de State Membre, din care 80% ar urma sa meargă catre regiunile cele mai sărace din Europa.
M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau conditionalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită înca din anii ‘90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014-2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la Bugetul UE, adică 6 miliarde EUR în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020.
2. Pe langa Buget, am propus o simplificare radicala a modului de accesare a fondurilor europene: acelasi set de reguli pentru sapte fonduri, 80 de masuri de simplificare etc., masuri menite sa usureze viata beneficiarilor de fonduri in accesarea acestora.
3. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar ca exista state care ataca politica regionala, mai ales din cauza ratei mici de absorbtie si a cazurilor de fraude din fonduri europene. Dar nu cetatenii trebuie sa plateasca pentru aceste lucruri.
Așa cum am mai spus, din păcate, deși fondurile pentru 2020-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, si alte tari consuma cu succes de atunci, Romania nu are încheiate și negociate nici Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeana, nici Programele Operaționale.
Felicit noul ministru al fondurilor europene și Guvernul României ca au accelerat aceste proceduri, in speranta recuperării timpului pierdut in ultimii ani.
Eu ma voi zbate in continuare ca politica regionala sa ramana asa cum este ea definita in Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalitatilor teritoriale si a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene”, a scris europarlamentarul Corina Creţu, pe pagina sa de Facebook.
